Dicționar de sinonime
Sinonime osman
Cuvântul „osman” are următoarele sinonime:
osman ( adjectiv )
- turc
- turcesc
osman ( substantiv )
- turc
Sinonime Apropiate
- obloji - a pansa, a îngriji, a înfofoli, a înveli, a încotoșmăna
Dex osman
- osman, ~ă 1 Turc. 2 Care aparține turcilor. 3 Referitor la turci.
- OSMÁN, -Ă, osmani, -e, și , 1. și Turc. 2. Turcesc. ◊ Limba osmană = limba turcă. – Din osmanlâu (derivat regresiv).
- OSMÁN1 ~ă (~i, ~e) ist. Care aparținea populației de bază a statului feudal turc. /Din osmanlâu
- OSMÁN2 ~i m. și adjectival ist. Persoană care făcea parte din populația de bază a statului feudal turc sau era originară de acolo; otoman. /Din osmanlâu
- Osman m. numele mai multor Sultani turci: OSMAN I (Victoriosul), fundă dinastia până în timpul din urmă domnitoare în Constantinopole (1259-1326). ║ OSMAN II, ucis de ieniceri (1604-1622). ║ Osman III, Domn incapabil, slab și crud (1696-1757).
- Osman m. nume dat Turcilor în genere (după primul lor Sultan: tremure Osmanul sub paloșul dreptății AL. ║ a. treizeci de vâslași osmani AL.
- Osman-Pașa (Gaziul sau Victoriosul), m. comandantul oștirii turcești în răsboiul ruso-turc din 1877, eroul dela Plevna (1837-1900).
- Pazvantoglu (Osman Pașa) m. 1. Turc din Vidin, care se ră sculă în contra Porții și cu cetele sale de pazvangii pustii ambele maluri ale Dunării (1797-1812); 2. fig. rebel, tiran: iaca ascult, Pazvantoglu ce ești! AL.
- OSMÁN adj. TURCESC.
- OSMÁN s., adj. v. turc.