Dicționar de sinonime
Sinonime otânji
Cuvântul „otânji” are următoarele sinonime:
otânji ( verb )
- snopi
- stâlci
- a bate
- a lovi tare
- a snopi
- a stâlci
Sinonime Apropiate
- burduși - a umple, a îngrămădi, a îndesa, a ticsi, a bate, a snopi, a stâlci, a buși, a se coji
- părui - a depila, a flocăi, a depăra, a bate, a snopi, a scărmăna
- îmblăti - a bate, a snopi
- cârpi - a coase, a petici, a repara, a drege, a lovi, a bate, a atinge, a da pălmi, a snopi
- căftăni - a boieri, a înnobila, a bate, a snopi, a părui
- ciomăgi - a bate, a snopi
- cotonogi - a bate, a părui, a snopi, a ologi
- croi - a tăia, a fasona, a plănui, a concepe, a bate, a snopi
- părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
- răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
- răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
- schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
- smuci - a se zbate, a se smulge, a zgâlțâi, a scutura
- sminteală - țicneală, nebunie, aiureală, scrânteală, abatere, greșeală
- strădanie - efort, străduință, sforțare, silință, zbatere, trudă, osteneală, travaliu
Dex otânji
- otânji A lovi tare pe cineva cu o nuia, cu o bâtă a bate, a cotonogi.
- OTÂNJÍ, otânjesc, IV. A lovi tare pe cineva; a bate. –
- A OTÂNJÍ ~ésc tranz. pop. A lovi tare (cu un băț, cu o despicătură etc.). /Orig. nec.
- otânjì v. Mold. a ologi în bătaie: acuș te oiu otânji cu ceva CR. .
- otânci2 otânji
- otingi otânji
- OTÎNJÍ, otînjesc, IV. A lovi tare; a bate. cotonogi. N-apucă să isprăvească vorba, căci plutașul cel tînăr se apropie, ridicînd bîta să-l otînjească. DUNĂREANU, CH. 136. Încă te obrăznicești? Acuș te-oi otînji cu ceva, de nu te-i putea hrăni în toată viața. CREANGĂ, A. 107.
- cotrocésc v. tr. (d. cotroc. Cp. cu scotocesc și cotropesc). Vest. Acoper, învălesc. Scotocesc: Cu cine aĭ lăsat casa? – Goală, cu ușile deschise. Barem să nu le spargă de vor s’o cotropească (Vl., VR. 1924, 9, 287). – Și -oșesc scotocesc (Vc.); cotîrcesc, învălesc (Gorj), otînjesc (Arg.).
- otînjésc v. tr. (var. din otîncesc supt infl. luĭ tînjesc). Mold. Trans. Olt. Iron. Lovesc răŭ cu ceva peste șale saŭ aĭurea: la otînjit c’un cĭomag. – În Munt. otîncesc, în Mold. nord. și tăunjesc și tăuzesc (cp. cu tăujer).
- OTÂNJÍ vb. v. snopi, stâlci.