Dicționar de sinonime
Sinonime strădanie
Cuvântul „strădanie” are următoarele sinonime:
strădanie ( substantiv )
- efort
- străduință
- sforțare
- silință
- zbatere
- trudă
- osteneală
- travaliu
Alte sinonime:
- calvar
- canon
- caznă
- chin
- durere
- martiraj
- martiriu
- mucenicie
- patimă
- schingiuire
- schingiuit
- suferință
- supliciu
- tortură
- forțare
- muncă
- străduială
- străduire
- canoneală
- ștrapaț
- morânceală
- zoală
- căznire
- nevoință
- ostenință
- sforță
- strădănuință
- strădănuire
- încercare
- perseverență
- hărnicie
- asiduitate
- insistență
- râvnă
- sârguință
- stăruință
- zel
- osârdie
- vrednicie
- sârg
- activitate
- diligență
Sinonime Apropiate
- străduință - efort, strădanie, osteneală, travaliu
- trudă - strădanie, efort, osteneală, oboseală, salahorie
- încercare - verificare, probă, experimentare, tentativă, efort, strădanie, silință, sforțare, greutate
- travaliu - muncă, efort, activitate, strădanie
- salahorie - trudă, corvoadă muncă, efort, chin
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- zel - râvnă, ardoare, hărnicie, stăruință, sârguință, strădanie, silință
- oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire
- opinteală - efort, sforțare, opintire, încordare
- canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- hărnicie - sârguință, râvnă, zel, vrednicie, silință, asiduitate, diligență, destoinicie
- opinti - a se încorda, a se sforța, a se forța, a face efort
- bunăvoință - amabilitate, noblețe, generozitate, silință, râvnă, zel
Dex strădanie
- STRĂDÁNIE, strădanii, Silință, efort depus de cineva pentru a realiza ceva; străduință, străduială. – Din stradanije.
- STRĂDÁNIE, strădanii, Silință, efort stăruitor depus de cineva pentru a realiza ceva; străduință, străduială. – Din stradanije.
- STRĂDÁNIE, strădanii, Silință îndelungă, osteneală stăruitoare; efort, sforțare, zel. Pentru domnia Munteniei și a lui Constantin, fratele meu, ai să te trudești, măria-ta, la Stambul; și pentru aceasta e nevoie de destule cheltuieli și strădanii. SADOVEANU, Z. C. 253. Încet trecură anii. Împărțind amarul vieții și-al atîtora strădanii am învins. EFTIMIU, Î. 100. Strălucitele triumfuri care încununară strădaniile lor fură glorificate și trîmbițate în toate părțile. BĂLCESCU, O. II 286.
- STRĂDÁNIE ~i f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silință; sârguință; străduință; asiduitate. /<sl. stradanije
- strădanie f. mare osteneală: triumfurile ce încununară strădaniile lor BĂLC. .
- strădánie f. (vsl. stradaniĭe, suferință). Vechĭ. (stra-). Chin, caznă. Azĭ. Silință, sforțare, osteneală: a reușit după multă strădanie.
- strădanie, strădanii
- STRĂDÁNIE s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, martiraj, martiriu, mucenicie, patimă, schingiuire, schingiuit, suferință, supliciu, tortură.
Sinonimul cuvântului strădanie