Sinonime păcurar

Cuvântul „păcurar” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pastor - oier, cioban, păcurar
• cioban - păstor, baci, oier, păcurar
• păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
• feudalism - înapoiere, conservatorism, medievalism
• flexiune - îndoire, arcuire, curbare, încovoiere, mlădiere, modificare, schimbare (gramaticală)
• idilă - bucolică, poemă pastorală, dragoste, amor (naiv), afecțiune
• idilic - bucolic, pastoral, câmpenesc, idealizat, înfrumusețat
• latifundiar - moșier, boier, mare proprietar
• magnat - nemeș, boier, aristocrat, nobil
• moșier - latifundiar, (mare) proprietar, boier
• aristocrație - nobilime, boierime
• bucolic - idilic, pastoral, campestru
• campestru - câmpenesc, pastoral, țărănesc, rustic
• căftăni - a boieri, a înnobila, a bate, a snopi, a părui
• codobatură - prundar, codalbă, păstorel, sfredeluș, prundiș

Dex păcurar

• păcurar2 1 Muncitor care se ocupă cu extragerea păcurii (1) din pământ. 2-3 Negustor (ambulant) care vindea prin sate păcură și petrol lampant găzar.
• păcurar1 1 Păstor. 2 Preot creștin. 3 ~ul cel mic Strungar la oi. 4 ~ul cu oile Joc de copii cloșca. 5 Păstor de capre. 6 Văcar. 7 Porcar. 8 (: ) Dans popular în ritm de horă. 9 Melodie după care se execută păcurarul (8). 10 (; ; ~-mare) Ciocârlan (Galerida cristata).
• PĂCURÁR1, păcurari, ( și ) Păstor, cioban. – pecorarius.
• PĂCURÁR2, păcurari, Muncitor care se ocupă cu extragerea păcurii. ♦ Negustor ambulant care vindea păcură (și petrol lampant) prin sate; găzar. – Păcură + -ar.
• PĂCURÁR2, păcurari, (Învechit și regional) Cel care scoate, cel care vinde păcură, petrol lampant.
• PĂCURÁR1, păcurari, Păstor, cioban. Păcurarul cel bătrin vine, tîrîndu-se pe brînci spre el. CAMIL PETRESCU, O. II 32. S-opresc turmele-n izvor... Păcuraru-n preajma lor Razimă-se de un fag. COȘBUC, P. II 165. (Cu pronunțare regională) Strigă dușmanii la mine Ca păcurariul la cine; Strigă dușmanii la noi Ca păcurariul la oi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 188.
• PĂCURÁR1 ~i m. reg. Persoană care are în grijă oile; cioban; păstor. /<lat. pecorarius
• PĂCURÁR2 ~i m. 1) înv. Negustor ambulant care vindea păcură și gaz lampant; găzar. 2) Muncitor care extrage păcură. /păcură + suf. ~ar
• păcurar m. Tr. cioban, păstor. .
• păcurar m. cel ce scoate sau vinde păcură: cu păcurarul când trăești, trebue să te mânjești PANN.

Sinonimul cuvântului păcurar

Testează-te!