Sinonime părăsire

Cuvântul „părăsire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
• singurătate - izolare, solitudine
• abandon - părăsire, renunțare, delăsare
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
• lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
• lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
• abdica - a renunța, a abandona
• bărbărie - sălbăticie, primitivism, incultură
• cruzime - neomenie, sălbăticie, ferocitate, banditism, barbarie, monstruozitate
• declina - a refuza, a respinge, a renunța, a abandona, a nu lua asupra, a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinți
• carantină - izolare
• dejecție - evacuare (reziduuri), eliminare (fecale), scaun
• pensiona - a se retrage, a abandona, a părăsi (o funcție)

Dex părăsire

• părăsire 1 Despărțire, lăsând la voia întâmplării, cu dezinteres părăsiciune (1), părăsință (1), părăsitură (1). 2 (; rar) Lucru abandonat, dat uitării, nefolositor părăsiciune (2), părăsință (2), părăsitură (2). 3 Stare a persoanei, a locului care a fost părăsit părăsiciune (3), părăsință (3), părăsitură (3). 4 Singurătate. 5 Părăginire. 6-7 În ~ (În mod) uitat. 8-9 (În mod) izolat. 10 Despărțire de cineva sau de ceva părăsiciune (6), părăsință (6), părăsitură (6). 11 Lăsare la bunul plac al cuiva părăsiciune (7), părăsință (7), părăsitură (7). 12 Debarasare de cineva sau de ceva părăsiciune (8), părăsință (8), părăsitură (8). 13 Lăsare a cuiva sau a ceva, de bună voie sau silit de împrejurări, plecând în altă parte părăsiciune (9), părăsință (9), părăsitură (9). 14 Plecare de lângă cineva, ducându-se mai încolo părăsiciune (10), părăsință (10), părăsitură (10). 15 Omitere din cercul interesului sau preocupărilor părăsiciune (11), părăsință (11), părăsitură (11). 16 Respingere a unei idei părăsiciune (12), părăsință (12), părăsitură (12). 17 Încetare a unei activități părăsiciune (13), părăsință (13), părăsitură (13). 18 Înlăturare.
• PĂRĂSÍRE, părăsiri, 1. Acțiunea de a (se) părăsi și rezultatul ei. 2. Stare a persoanei, a locului etc. părăsit; singurătate, izolare. ◊ În părăsire = (care este) în stare proastă, în ruină; abandonat, părăsit. – părăsi.

Sinonimul cuvântului părăsire

Testează-te!