Sinonime pătimi

Cuvântul „pătimi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• îndura - a suferi, a răbda, a suporta, a pătimi, a trage, a se milostivi, a binevoi, a consimți, a accepta
• suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
• imposibil - irealizabil, cu neputință, insuportabil, groaznic, nesuferit, chinuitor
• insuportabil - nesuferit, chinuitor, grozav, groaznic, apăsător
• boală - suferință, maladie, afecțiune, beteșug, morb, pătimire, pică, ciudă, necaz
• compătimi - a deplânge, a se solidariza, a suferi (împreună)
• milă - compătimire, îndurare, compasiune, binefacere, ajutor, pomană, milostenie, bunătate, bunăvoință
• tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
• intolerabil - inadmisibil, insuportabil, neîngăduit, nesuferit
• împătimit - pasionat, pătimaș, dornic, atașat
• înghiți - a bea, a mânca, a ingurgita, a absorbi, a accepta, a suporta, a tolera, a îngădui
• mistui - a digera, a măcina, a distruge, a nimici, a prăpădi, a chinui, a suferi, a se zbate, a se ascunde
• nevoi - a constrânge, a obliga, a sili, a forța, a căzni, a chinui, a canoni, a munci, a trudi
• afecțiune - iubire, simpatie, atașament, dragoste, boală, suferință, maladie
• antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil

Dex pătimi

• pătimi 1 A suferi chinuri, necazuri, dureri fizice sau morale a îndura, a răbda. 2 A fi bolnav grav.
• PĂTIMÍ, pătimesc, IV. ( și ) 1. și A suferi, a îndura, a răbda, a păți. 2. A fi bolnav, a zăcea. – Din patimă.
• PĂTIMÍ, pătimesc, IV. A suferi, a îndura (neplăceri, lipsuri). Serafim Mogoș, cu tîmplele cărunte și ochii cuminți, povestea ce-a pătimit de la jandarmi. REBREANU, R. I 126. D-ta ești vinovat... de toate cîte am pătimit. CARAGIALE, O. III 79. Împărăteasa povestește soțului său cîte a pătimit ea. CREANGĂ, P. 101. Nu pot să nu pătimesc cînd mă văd lepădat ca. un vatrar în lunile de vară. ALECSANDRI, T. I 377. Omul pînă nu pătimește nu să învață. PANN, P. V. III 50. Folosul ce a izvorît din cărțile bisericești... e netăgăduit, dar gramatica mult pătimi. NEGRUZZI, S. I 258. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «de» și arătînd natura suferinței) Grigore flăcăul nu pătimea numai de furtunoasa boală a dragostei, SADOVEANU, O. VII 307. Un arap de la Fez, care călătorește cu noi, pătimește de boala mării și se vaită. ALECSANDRI, O. P. 312. Eu în tot cursul călătoriei mele am fost sănătos, numai am pătimit de ochi. KOGĂLNICEANU, S. 11.
• A PĂTIMÍ ~ésc 1. intranz. A trece prin patimi; a avea o durere fizică sau morală (cauzată de o boală sau de diferite greutăți, neplăceri etc.); a suferi. 2. tranz. A suporta depășind cu greu; a îndura. /Din patimă

Sinonimul cuvântului pătimi

Testează-te!