Dicționar de sinonime
Sinonime pătimire
Cuvântul „pătimire” are următoarele sinonime:
pătimire ( substantiv )
- afecțiune
- boală
- maladie
- chin
- durere
- încercare
- patimă
- păs
- suferință
- muncă
- aht
- cercare
- năpastă
- pătimită
- scârbă
- răbdare
- straste
- suferire
- povară
- supliciu
- canon
Sinonime Apropiate
- boală - suferință, maladie, afecțiune, beteșug, morb, pătimire, pică, ciudă, necaz
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
- tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
- afecțiune - iubire, simpatie, atașament, dragoste, boală, suferință, maladie
- calvar - chin, suferință, durere, mizerie, apăsare
- păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă
- iad - infern, gheenă, tartar, chin, suferință, nenorociri, supliciu
- maladie - boală, suferință
- martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
- apăsător - chinuitor, copleșitor, covârșitor, împovărător
- durere - suferință, întristare, mâhnire, chin, amărăciune, jale, amar, obidă
- amar - jale, suferință, chin, durere, necaz, belea
- penitență - pocăință, ispășire, căință, pedeapsă, canon, osândă
Dex pătimire
- pătimire 1 Suferință fizică sau morală chin, durere, patimă. 2 Boală. 3 Patimă. 4 Părtinire.
- PĂTIMÍRE, pătimiri, ( și ) Faptul de a pătimi; patimă, suferință, chin. ♦ Boală. – pătimi.
- PĂTIMÍRE, pătimiri, Faptul de a pătimi; patimă, suferință, chin. Nu cumva, din nevedere sau din ciuda depărtării, Dup-atîta pătimire să mă dai și tu uitărei. CONACHI, P. 103. ♦ (Învechit) Boală. Am cercetat dar cu de-amănuntul... spitalele pentru deosebitele pătimiri. KOGĂLNICEANU, S. A. 105.
- PĂTIMÍRE ~i f. 1) v. A PĂTIMI. 2) Suferință fizică sau morală. 3) înv. Alterare de natură organică sau funcțională a stării normale a unui organism uman; boală. /v. a pătimi
- pătima pătimi
- pătimi 1 A suferi chinuri, necazuri, dureri fizice sau morale a îndura, a răbda. 2 A fi bolnav grav.
- PĂTIMÍ, pătimesc, IV. ( și ) 1. și A suferi, a îndura, a răbda, a păți. 2. A fi bolnav, a zăcea. – Din patimă.
Sinonimul cuvântului pătimire