Dicționar de sinonime

Sinonime suferință

Cuvântul „suferință” are următoarele sinonime:

suferință ( substantiv )
  • durere
  • chin
  • tortură
  • boală
  • mizerie
  • neajuns
Alte sinonime:
  • afecțiune
  • maladie
  • greutate
  • încercare
  • necaz
  • nevoie
  • vicisitudine
  • ispită
  • calvar
  • canon
  • caznă
  • patimă
  • schingiuire
  • schingiuit
  • supliciu
  • trudă
  • muncă
  • muncitorie
  • pasiune
  • pedeapsă
  • pedepsitură
  • rană
  • schingi
  • strădanie
  • strânsoare
  • trudnicie
  • păs
  • pătimire
  • aht
  • cercare
  • năpastă
  • pătimită
  • scârbă
  • răbdare
  • straste
  • suferire
  • povară


Sinonime Apropiate

  • calvar - chin, suferință, durere, mizerie, apăsare
  • caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
  • râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
  • tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
  • martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
  • durere - suferință, întristare, mâhnire, chin, amărăciune, jale, amar, obidă
  • amar - jale, suferință, chin, durere, necaz, belea
  • păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă
  • pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
  • povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
  • schingiui - a căzni, a tortura, a chinui
  • cruce - troiță, răscruce, răspântie, intersecție, suferință, chin
  • tortura - a chinui, a maltrata, a căzni, a schingiui
  • iad - infern, gheenă, tartar, chin, suferință, nenorociri, supliciu
  • infirmitate - invaliditate, neputință, suferință, boală, schilodeală

Dex suferință

  • SUFERÍNȚĂ, suferințe, Durere fizică sau morală; suferire; starea celui care suferă. ◊ A fi în suferință = a duce lipsă de ceva. – Suferi + -ință (după souffrance).
  • SUFERÍNȚĂ, suferințe, Durere fizică sau morală. Suferințele lui morale deveneau din ce în ce mai mari și mai vătămătoare sănătății lui. VLAHUȚĂ, O. A. I 90. Lună, tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gîndirilor dînd viață, suferințele întuneci. EMINESCU, O. I 130. ◊ A fi în suferință = a-i lipsi cuiva ceva. Tomșa stătea bine în scaun, însă boierii erau în suferință și în mare nemulțămire. SADOVEANU, O. VII 118. – și: suferinți (SADOVEANU, B. 126, EMINESCU, O. I 192, TEODORESCU, P. P. 528).
  • SUFERÍNȚĂ ~e f. Senzație de durere (fizică sau morală). /a suferi + suf. ~ință
  • suferință f. 1. starea celui ce suferă; 2. durere, chin: suferințe fizice, suferințe morale. .
  • suferínță f., pl. e (lat. sufferentia, it. sofferenza, pv. sufrensa, fr. souffrance. V. con-ferență). Starea celuĭ ce sufere, durere (fizică saŭ morală), chin, zbucĭum: suferințele unuĭ bolnav, unuĭ orfan. A fi în suferință, a nu-țĭ merge bine: bugetu e în suferință. V. patimă, pasiune.
  • SUFERÍNȚĂ s. 1. v. chin. 2. v. tortură. 3. greutate, încercare, necaz, nevoie, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe ~.)
  • SUFERÍNȚĂ s. v. afecțiune, boală, maladie.


Sinonimul cuvântului suferință

Sinonimul cuvântului suferință


Testează-te!