Sinonime panică

Cuvântul „panică” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• groază - spaimă, frică, teroare, înfiorare, oroare, mulțime, duium, potop, puhoi
• sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
• frică - teamă, spaimă, groază, temere, fobie, înfricoșare
• fobie - frică, spaimă, groază, teamă, oroare
• temere - teamă, frică, spaimă, angoasă, îngrijorare
• fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
• deranj - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, tulburare, stânjenire, incomodare
• răvășeală - dezordine, haos, brambureală
• speria - a înspăimânta, a înfricoșa, a se teme, a se intimida, a se buimăci
• temerar - îndrăzneț, curajos, neînfricat, cutezător
• temeritate - curaj, îndrăzneală, cutezanță, neînfricare
• traumatism - leziune, traumă, rană, șoc, tulburare
• valvârtej - vâltoare, dezordine, învălmășeală, furtunos, iureș
• babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
• vertij - amețeală, tulburare

Dex panică

• PÁNICĂ Senzație de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (și adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate. ◊ A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria (foarte tare). – Din panikós, panique, panico, Panik.
• PÁNICĂ Spaimă, adesea fără temei, care cuprinde subit pe un individ sau o mulțime. întreaga gară a fost. cuprinsă de panică. SAHIA, N. 50. Acceleratul era ticsit de oameni îngroziți care-și părăsiseră gospodăriile de frica țăranilor ... – Asta e începutul panicii! spuse Grigore trist. REBREANU, R. II 21. Peste cîmpii păduratici. Căutîndu-și mîntuirea fug de panică coprinși. MACEDONSKI, O. I 106. ◊ (Adjectival, învechit, ca determinant pe lîngă «spaimă», «groază» etc.) Cărturarii zic, cînd vor să arate pe niște oameni ce se sperie de nimic, că sînt cuprinși de teroare panică. ISPIRESCU, la CADE. O mulțime fără seamă de oameni și de vite se înghesuise pe pod în cea mai mare neorînduială; o spaimă panică stăpînise toate duhurile și pretutindeni era cea mai mare dezorganizație. BĂECESCU, O. II 124.
• PÁNICĂ Spaimă, frică mare, subită, adesea fără temei; teroare. .
• PÁNICĂ spaimă mare, subită, adesea fără temei. (< fr. panique, lat. panicus, gr. panikos)
• PÁNICĂ ~ci f. Spaimă subită și violentă (fără temei), care cuprinde o persoană sau o colectivitate. ◊ A intra în ~ a se alarma. /<ngr. panikós, fr. panique, germ. Panik
• panică f. spaimă neașteptată și fără temeiu: o panică coprinse armata. .

Sinonimul cuvântului panică

Testează-te!