Dicționar de sinonime
Sinonime platitudine
Cuvântul „platitudine” are următoarele sinonime:
platitudine ( substantiv )
- banalitate
- prozaism
- loc comun
- truism
- proză
- clișeu
- insignifianță
- mediocritate
- fleacuri
- prostii
Sinonime Apropiate
- prozaism - banalitate, platitudine
- proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
- banalitate - platitudine, loc comun, truism, fleac
- truism - loc comun, banalitate, adevăr elementar
- clișeu - șablon, tipar, calapod, calup, loc comun, banalitate
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- pronunța - a rosti, a articula, a comunica, a grăi, a vorbi, a exprima
- răspopi - a caterisi, a excomunica
- scriitor - autor, poet, prozator, publicist, dramaturg, diac, logofăt
- spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
- ștafetă - curier, mesaj, trimis, emisar, comunicare
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- știre - informație, veste, noutate, comunicare, înștiințare, cunoaștere, consimțire, aprobare, permisie
- umanitate - omenire, lume, neamul omenesc, umanitarism, altruism, generozitate
- vesti - a anunța, a informa, a înștiința, a comunica, a prezice, a prevesti, a prooroci
Dex platitudine
- platitudine 1 Lipsă de expresivitate a unei creații artistice sau literare, a stilului 2 Însușire a unui lucru de a fi banal, șters banalitate. 3 Mediocritate. 4 Vorbă, idee, operă banală. 5 Slugărnicie. 6 Josnicie.
- PLATITÚDINE, platitudini, (La ) Faptul de a fi plat (2); banalitate, mediocritate; (și la ) vorbă, idee banală, plată. – Din platitude.
- PLATITÚDINE, (2) platitudini, 1. Faptul de a fi plat (2); banalitate, mediocritate. Îi cîntărise pe toți. Îi găsise insignifianți și de o jalnică platitudine. C. PETRESCU, V. 15. 2. (Concretizat) Vorbă banală, anostă; idee plată. După atîta experiență pe care au făcut-o muncitorii, declamările «Patriei» rămîn simple platitudini, ba încă rău întrebuințate. IONESCU-RION, C. 33. Întrebuințez și eu niște platitudini platonice scoase de curînd iar la modă. CARAGIALE, O. III 244.
- PLATITÚDINE Banalitate, mediocritate; (la ) vorbe banale, idei plate. .
- PLATITÚDINE banalitate, mediocritate; vorbă, idee banală. (< fr. platitude)
- PLATITÚDINE ~i f. 1) Caracter plat; lipsă de originalitate; banalitate. 2) Vorbă sau idee plată. /<fr. platitude
- platitudine f. caracterul celor vulgare în sentimente, în producțiune, în conversațiune, în purtare.
- *platitúdine f. (fr. platitude, d. plat, plat). Defectu de a fi plat: platitudinea unor poeziĭ. Act plat, vorbă plată, lingușire înjositoare: a zice, a face platitudinĭ.
- PLATITÚDINE s. banalitate, prozaism, loc comun, (livr.) truism, (fig.) proză. (A spus o ~.)