Dicționar de sinonime
Sinonime predica
Cuvântul „predica” are următoarele sinonime:
predică ( substantiv )
- cazanie
- cuvânt
- omilie
- chiriacodromion
- didahie
- poucenie
- predicare
- predicație
- propovedanie
- carte cu învățătură
predica ( verb )
- propovădui
- a propaga
- a propovădui
- a răspândi
- a binevesti
- a mărturisi
- a povesti
- a spune
- a cuvânta
- a învăța
- a moraliza
- predică
Sinonime Apropiate
- cazanie - predică, omilie, didahie, propovedanie
- didahie - predică, cazanie, omilie
- propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
- grăi - a vorbi, a zice, a spune, a glăsui, a cuvânta, a comunica
- povesti - a istorisi, a expune, a nara, a relata, a înfățișa, a spune
- prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
- răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
- spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
- lăți - a întinde, a mări, a extinde, a lărgi, a răspândi, a împrăștia, a difuza, a propaga
- mărturisi - a spune, a declara, a afirma, a zice, a susține, a admite, a confirma, a atesta, a adeveri
- alocuțiune - cuvântare, vorbire, discurs, logos
- conferenția - a expune, a vorbi, a cuvânta
- depune - a sedimenta, a se pune, a se așterne, a se așeza, a spune, a mărturisi, a prezenta, a remite, a preda
- difuza - a răspândi, a împrăștia, a propaga
- discurs - cuvântare, alocuțiune, expunere, conferință, logos
Dex predica
- predica 1 ( clerici) A explica în biserică un text biblic, un fapt religios , extrăgând din ele o învățătură morală. 2 A propovădui o credință religioasă. 3 A ~ în pustiu (sau în deșert) A da sfaturi pe care nimeni nu le urmează. 4 A vorbi în zadar. 5 ( idei, concepții ) A recomanda cu insistență și pretutindeni.
- PREDICÁ, prédic, I. (Despre clerici) A rosti o predică. ◊ A predica în deșert (sau în pustiu) = a vorbi degeaba, a da sfaturi cuiva care nu le ascultă. ♦ A recomanda ceva cu insistență; a răspândi, a propaga idei, concepții etc. – Din praedicare.
- PREDICÁ, prédic, I. A explica de pe amvon un text biblic sau un fapt religios; a rosti o predică. ◊ A predica în deșert (sau în pustiu) = a da sfaturi cuiva care nu le ascultă, a vorbi degeaba. Noi, cari încă de mult am scris despre rimele în «a» și prin alte ziare, am avut mai multe asemenea ocaziuni de a constata că n-am predicat în deșert. MACEDONSKI, O. IV 47. ♦ A recomanda insistent. Virtutea pentru dînșii ea nu există. Însă V-o predică, căci trebui să fie brațe tari. EMINESCU, O. I 56.
- PREDICÁ I. 1. A rosti o predică. ♦ A sfătui, a recomanda cu insistență. 2. A atribui unui subiect o calitate sau un atribut. .
- PREDICÁ I. intr. 1. a rosti o predică. 2. (fil.) a atribui unui obiect o calitate sau un atribut. II. tr. a recomanda cu insistență; a propovădui. (< lat. praedicare)