Dicționar de sinonime
Sinonime profeție
Cuvântul „profeție” are următoarele sinonime:
profeție ( substantiv )
- prezicere
- oracol
- prevestire
- previziune
- prorocie
- prorocire
- predicțiune
- prevestit
- hrismos
- menire
- plaz
- plăzuit
- plăzuitură
- prezisă
- prorocestvie
- prorocitură
- pronostic
- prognoză
Sinonime Apropiate
- prezicere - prevestire, previziune, oracol, profeție, vestire
- prognoză - previziune, pronostic, prezicere
- prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
- previziune - prezicere, prevedere, anticipare, prognoză
- pronostic - prezicere, anticipare, prevestire
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- prevești - a prezice, a anunța, a pronostica, a proroci, a înștiința, a vesti, a anticipa
- prezice - a proroci, a profeți, a prevesti, a ghici, a profetiza, a pronostica
- sacerdoțiu - cler, preoțime, chemare, misiune, menire
- scop - menire, rol, rost, obiectiv, ței, țintă, sens, finalitate, destinație
- tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
- ulucă - zaplaz, gard, împrejmuire, scândură
- umanitate - omenire, lume, neamul omenesc, umanitarism, altruism, generozitate
- vizionar - prezicător, profet, prevăzător, profetic, prevestitor
- fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
Dex profeție
- profeție Ceea ce profețește cineva prorocire, prevestire, prezicere.
- PROFEȚÍE, profeții, Ceea ce profețește cineva; prorocire, prevestire, prezicere. – Din prophétie.
- PROFEȚÍE, profeții, Prorocire, prezicere. Cu cel din urmă glonț ce mai avea, tîlharul împlini profeția sihastrului. GALACTION, O. I 259. Ce zici de visul meu?... Nu este el oare o profeție? NEGRUZZI, S. I 295. ◊ (Poetic) Iată însă și rogozul că-mprumută-o voce clară și-nstrunează profeția unei magici bunătăți. MACEDONSKI, O. I 155.
- PROFEȚÍE (Mai ales în concepțiile religioase) Prorocire, prezicere. .
- PROFEȚÍE (în concepțiile religioase) ceea ce profetizează cineva; prorocire, prezicere. (< fr. prophétie)
- PROFEȚÍE ~i f. rel. Fapt prezis de un profet; prorocire. /<fr. prophétie
- profeție f. 1. prezicerea celor viitoare prin inspirațiune divină: profețiile lui Ezechiel; 2. prezicere în genere.
- *profețíe f. (vgr. propheteia; lat. prophetia; fr. prophétie, it. profezia). Prorocire, prezicere, acțiunea de a spune din ainte ceĭa ce se va întîmpla: profețiile luĭ Isaia, ale luĭ Nostradamus.
- profiție profeție
- PROFEȚÍE s. v. prezicere.
Sinonimul cuvântului profeție