Dicționar de sinonime
Sinonime purifica
Cuvântul „purifica” are următoarele sinonime:
purifica ( verb )
- epura
- limpezi
- a curăța
- a lămuri
- împrospăta
- mântui
- a epura
- a [se] limpezi
- a împrospăta
- a primeni
- a ventila
- a [se] izbăvi
- a [se] mântui
- a [se] răscumpăra
- a [se] salva
- a [se] scoate
- a [se] scumpăra
- a [se] scura
- a [se] spăsi
- a [se] curăța
- a [se] spăla
- a îndepărta
- a elimina
Sinonime Apropiate
- răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
- spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
- scoate - a extrage, a smulge, a extirpa, a elimina, a da afară, a lua, a îndepărta, a destitui, a alunga
- ispăși - a-și lua pedeapsa, a răscumpăra, a plăti, a suferi, a expia
- izbăvi - a scăpa, a salva, a mântui, a elibera
- înlătura - a elimina, a îndepărta, a evita, a scoate, a da, deoparte, a ocoli, a exclude
- concedia - a îndepărta, a elimina, a elibera, a scoate
- curăța - a deretica, a pune ordine, a scutura, a debarasa, a strânge, a elimina, a șterge, a purifica, a înlătura
- elimina - a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a expulza, a exmatricula
- epura - a purifica, a curăța
- exclude - a înlătura, a elimina, a îndepărta, a da afară, a scoate, a excepta, a da la o parte, a nu admite, a descalifica
- elida - a elimina, a îndepărta, a scoate, a suprima, a exclude
- izbăvitor - mântuitor, salvator, eliberator
- spălătorie - curățătorie
- spălătură - spălare, curățare, clismă, lături
Dex purifica
- purifica 1-2 (A face să fie sau) a deveni pur2 (1) a (se) curăța (1-2). 3 A dezinfecta. 4-5 A (se) curăța de păcate. 6 A se disculpa conform regulilor prescrise de canoane. 7 A epura (1).
- PURIFICÁ, purífic, I. A face să fie pur, curat, neamestecat, limpede prin îndepărtarea corpurilor, a substanțelor sau a elementelor străine; a curăța. ♦ A epura. ♦ și A deveni sau a face să devină pur din punct de vedere moral. – Din purifier, purificare.
- PURIFICÁ, purifíc, I. A face să fie pur, îndepărtînd corpurile sau substanțele străine; a curăța. () Vaporii sînt din nou alungați în alte cazane, se condensează, se aleg, se amestecă și se purifică. C. PETRESCU, A. 465. ◊ Se întorcea cu plămînii purificați de balsamul rășinei. C. PETRESCU, Î. II 242. ♦ A elimina dintr-o limbă diferite cuvinte și expresii considerate, din anumite motive, ca necorespunzătoare aspectului pe care cineva vrea. să-l impună unei limbi. Acest curent , tot purificînd limba, tindea la desființarea ei. IBRĂILEANU, SP. CR. 88. ◊ A deveni mai pur din punct de vedere moral. Apostol Bologa trecu înainte... cu sufletul plin de încredere, împăcat și mulțumit, parcă s-ar fi purificat într-o baie de virtute. REBREANU, P. S. 89.
- PURIFICÁ I. A face pur; a curăța. ♦ A elimina dintr-o limbă diferite elemente socotite străine. ♦ A deveni mai pur din punct de vedere moral. .
Antonime purifica
- A purifica ≠ a polua, a vicia