Dicționar de sinonime
Sinonime putoare
Cuvântul „putoare” are următoarele sinonime:
putoare ( substantiv )
- cocotă
- curvă
- femeie de stradă
- prostituată
- târfă
- duhoare
- infecție
- împuțiciune
- miasmă
- fetiditate
- duh
- smreduire
- miros rău
- om leneș
- om inactiv
- om murdar
- femeie stricată
Sinonime Apropiate
- miasmă - duhoare, infecție, putoare
- duhoare - miasmă, miros (greu), aer stricat, aer închis, putoare
- trândav - leneș, inactiv, pierde-vară, farniente, trântor, târâie-brâu
- infecta - a (se) molipsi, a se contamina, a se îmbolnăvi infecție, molipsire, contaminare, mizerie, stricăciune, duhoare
- leneș - trândav, inactiv, indolent, trântor, lenevos, puturos
- cocotă - prostituată
- comod - plăcut, convenabil, lesnicios, inactiv, leneș, lăsător
- puchinos - murdar, nespălat
- râios - scabios, rapăn, jegos, murdar
- slinos - murdar
- spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
- spurcat - murdar, scârbos, respingător, scârnav, trivial, vulgar, josnic, infam, odios
- trântor - leneș, trândav, pierde-vară, puturos
- viperă - năpârcă, răutate, infecție, otravă
- feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
Dex putoare
- PUTOÁRE, putori, Miros urât, greu, neplăcut; duhoare. ♦ Epitet injurios dat unui om leneș, murdar sau imoral; epitet dat unei femei de moravuri ușoare. – putor, -is.
- PUTOÁRE, (2) putori, 1. Miros urît, greu, neplăcut; duhoare. El luă perii și-i băgă în foc. Însă ea simți putoarea. RETEGANUE, P. IV 57. Putoarea leșurilor putrezinde te amețea. NEGRUZZI, S. I 291. 2. Nume dat unui om leneș, murdar, depravat. Se duce la putoarea ei de ibovnic și îi duce o băutură cu care îl mai ține cu nițică viață. GORJAN, H. I 76. Să mă duc la șezătoare, Să nu zică că-s putoare. BIBICESCU, P. P. 185.
- PUTOÁRE ~óri f. 1) Miros neplacut, greu; duhoare. 2) fig. Persoană leneșă sau/si murdară. /<lat. putor, ~is
- putoare f. 1. miros urît; 2. fam. femeie leneșă și murdară. .
- putoáre f., pl. orĭ (lat. pútor, -óris, a. î., rudă cu pútridus, putred; pv. cat. pudor; vfr. puor, nfr. pueur). Miros neplăcut: o putoare de cadavru. Fig. Triv. Epitet injurios unuĭ leneș, maĭ ales uneĭ femeĭ leneșe, murdare orĭ depravate: fugĭ de aicĭ, putoare! V. tigoare, dubeală, smîrdoare, tîrfă.
- PUTOÁRE s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
- PUTOÁRE s. duhoare, infecție, împuțiciune, miasmă, (livr.) fetiditate, (înv.) duh, smreduire. (Simțea în nări o ~ insuportabilă.)
- putoare COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.
- PUTOARE duhoare, infecție, împuțiciune, miasmă, fetiditate, duh, smreduire. (Simțea în nări o ~ insuportabilă.)