Dicționar de sinonime
Sinonime râura
Cuvântul „râura” are următoarele sinonime:
râura ( verb )
- curge
- undui
- a broda
- a coase
Sinonime Apropiate
- broda - a coase, a înflora, a scorni, a născoci, a inventa
- coase - a cârpi, a repara, a prinde (cu acul), a broda
- răsufla - a respira, a lua aer, a se odihni, a fi tihnit, a se destinde, a se scurge, a transpira, a deconspira
- reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
- scorni - a plăsmui, a inventa, a minți, a născoci, a broda, a ticlui, a urzi, a stârni, a isca
- spăla - a la, a curăța, a purifica, a uda, a curge, â eroda, a șterge, a anula, a ispăși
- șiroi - curgere, șuvoi, pârâu, torent
- fluență - curgere, cursivitate, fluiditate
- fluviu - șuvoi, revărsare, curgere (violentă)
- folosi - a întrebuința, a utiliza, a face uz, a uza, a recurge la, a fi de folos, a servi, a ajuta, a sluji
- ieși - a pleca, a se duce, a merge, a părăsi, a se deplasa, a se depărta, a rezulta, a reieși, a decurge
- iscodi - a spiona, a urmări, a supraveghea, a descoase, a ispiti, a chestiona, a întreba, a scorni, a imagina
- ispiti - a tenta, a atrage, a seduce, a ademeni, a momi, a descoase, a cerceta, a întreba
- însăila - coase, a prinde, a improviza, a schița, a înjgheba
- însângera - a sângera, a se răni, a-i curge sângele
Dex râura
- râura2 roura
- râura1 1-2 ( râuri, ape) A curge (4). 3-4 A da naștere. 5-6 (; subiectul indică un râu) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). 7-8 (Rar) A împodobi o ie, o cămașă cu râuri (5).
- RÂURÁ, 3 râurează, I. 1. A curge ca un râu (1). ♦ (Despre păr) A cădea în jos (pe spate); a undui. 2. (Rar; despre râuri) A străbate un loc (alimentându-l cu apă). 3. A împodobi o ie, o cămașă etc. cu râuri (3). – Din râu.
- A RÂURÁ pers. 3 ~eáză intranz. rar 1) A curge fără încetare și din abundență, ca un râu. 2) fig. A se asemăna cu valurile unui râu. /Din râu
- RÂURÍ IV râura.
- RÎURÁ, pers.3 rîurează și rîură, I. 1. A curge ca un rîu. Insultele nu-l pleacă , să rîure potop. MACEDONSKI, O. I 109. ♦ A cădea în unde, a undui. P-un nor de aur lunecînd, A zînelor crăiasă Venea cu părul rîurînd, Rîu galben de mătasă. COȘBUC, P. I 66. Era palidă; părul ei cel frumos se desfăcuse și rîura plin de apă pe umerii săi. BOLINTINEANU, O. 427. 2. (Rar; despre rîuri) A străbate un loc (alimentîndu-l cu apă). Marginea rîului... care rîurează aici un grup de sate. I. IONESCU, D. 336. ◊ (Poetic) De mult ce plîngi și te frămînți în spumă, Mi-e fața-n veci de lacrămi rîurată. CERNA, P. 94. – Variantă: rîurí (BOLINTINEANU, O. 53) IV.
- RÎURÍ IV rîura.
- râurì v. 1. a curge ca un râu: râură oștirea ca trâmbe pe luncă BOL.: 2. a undula: păru’i blond pe umeri cade râurind BOL.
- rîuréz și -résc v. intr. (d. rîŭ). Curg mult ca rîu: oastea rîura de pe deal, lacrămile-ĭ rîuraŭ pe obraz.