Dicționar de sinonime

Sinonime răzbun

Cuvântul „răzbun” are următoarele sinonime:

răzbun ( substantiv )
  • amânare
  • astâmpăr
  • calm
  • liniște
  • odihnă
  • pace
  • păsuială
  • păsuire
  • răgaz
  • răzbunare
  • răzbunic
  • repaus
  • străbunic
  • tihnă


Sinonime Apropiate

  • pace - liniște, armonie, calm, înțelegere, concordie, acalmie, tihnă, astâmpăr, odihnă
  • tihnă - răgaz, odihnă, pace, repaus, calm, comoditate
  • acalmie - liniște, tihnă, pace
  • echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
  • zăbavă - încetineală, întârziere, lentoare, tărăgăneală, răgaz, odihnă, distracție
  • agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
  • comoditate - confort, liniște, tihnă, satisfacție
  • domoli - a liniști, a potoli, a modera, a tempera, a calma, a îmblânzi, a astâmpăra, a înfrâna, a struni
  • păsui - a amâna, a da răgaz, a prelungi, a temporiza
  • potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
  • răspas - răgaz, răstimp
  • sedativ - calmant, liniștitor
  • sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
  • străbun - strămoșesc, din moși-strămoși, străvechi, strămoși, străbunici
  • sturlubatic - zvăpăiat, nebunatic, neastâmpărat

Dex răzbun

  • răzbun3, ~ă Foarte bun.
  • răzbun2 1 (; adesea precedat de „a avea”, „a da”, „a cere” ) Odihnă. 2 Păsuire. 3 Vreme frumoasă. 4-5 (Rar) Răzbunare (1-2).
  • răzbun1 (Rar) Răzbunic.
  • RĂZBÚN 1. Liniște, pace. 2. (Rar) Răzbunare. – Din răzbuna (derivat regresiv).
  • RĂZBÚN 1. (Învechit și popular; în ) A da răzbun = a da pace. Foamea... nu-i da răzbun. CONTEMPORANUL, VII 389. 2. (Neobișnuit) Răzbunare. Și-i dulce să-ți stîmperi Sufletul ars de răzbun. COȘBUC, AE. 43.
  • 2) răzbún, a v. tr. (răs- și bun, adică „fac ĭar bun”). Aplic pedeapsă p. rău făcut: a răzbuna o insultă, Traĭan îl răzbună pe Longin învingîndu-l pe Decebal. V. refl. Fac răŭ p. rău făcut mie: s’a răzbunat pe el de cele ce ĭ-a făcut. Timpu se răzbună, se înseninează, se face ĭar frumos.
  • 1) răzbún n., pl. urĭ (d. răzbun 2). Est. Rar. Răgaz, răspas: dușmaniĭ nu-ĭ da răzbun (Nec. Let. 2, 253, și Neam. Rom. Lit. 2, 810). Maram. Voĭe bună, veselie: La Paște și Crăcĭun Toată lumea-ĭ cu răzbun (P. P.). Timp frumos, senin.


Sinonimul cuvântului răzbun

Sinonimul cuvântului răzbun


Testează-te!