Dicționar de sinonime
Sinonime răzori
Cuvântul „răzori” are următoarele sinonime:
răzori ( verb )
- învecina
- mărgini
- a delimita
- a despărți
- a hotărnici
- a învecina
- a mărgini
- a se megieși
- a chenărui
- a tivi
Sinonime Apropiate
- mărgini - a delimita, a demarca, a limita, a țărmui, a se învecina, a se răzori, a se hotărnici, a se reduce, a se rezuma
- marca - a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a circumscrie, a contura, a delimita, a mărgini, a hotărnici
- delimita - a circumscrie, a demarca, a țărmui, a hotărnici, a mărgini, a preciza, a fixa, a scurta, a restrânge
- despărți - a separa, a izola, a disocia, a îndepărta, a delimita, a hotărnici, a răzleți, a despica, a detașa
- hotărnici - a delimita
- încadra - a înrăma, a chenărui, a mărgini, a înconjura, a angaja, a primi, a intra, a lua, a se adapta
- demarca - a delimita, a mărgini
- demarcație - delimitare, precizare, circumscriere, mărginire
- finit - limitat, mărginit, circumscris, delimitat, terminat, încheiat, isprăvit
- limita - a mărgini, a îngrădi, a delimita, a circumscrie, a restrânge, a (se) rezuma
- circumscriere - a mărgini, a delimita, a demarca, a limita, a restrânge
- promptitudine - rapiditate, operativitate, repeziciune
- răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
- sălbăticie - barbarie, cruzime, brutalitate, primitivism, pustiu, paragină
- schismă - dezbinare, sciziune, despărțire, neînțelegere, erezie
Dex răzori
- răzori 1 (Rar) A delimita făcând răzor1 (1). 2 (Rar) A separa. 3 A se învecina.
- RĂZORÍ, răzoresc, IV. și (Rar) A (se) mărgini, a (se) delimita, a (se) învecina. ♦ A tivi, a chenărui. – Din răzor1.
- RĂZORÍ, răzoresc, IV. 1. A mărgini, a despărți (o suprafață de pămînt); a hotărnici. ♦ A tivi, a chenărui. Cerculețele Chirei, răzorite cu arnici și cu beteală. DELAVRANCEA, S. 167. 2. (Urmat de determinări introduse prin «cu») A se mărgini, a se învecina, a se hotărnici. De pe culmea Tătarului, unde se răzoresc hotarele noastre cu ale Ardealului, ne luăm rămas bun de la mîndrețile ținutului Prahova. VLAHUȚĂ, O. A. II 143.
- A SE RĂZORÍ mă ~ésc intranz. rar A se afla la hotar cu cineva; a se mărgini; a se megieși. /Din răzor
- răzorì v. 1. a (se) brăzda ca să serve de hotar: ogoare ce se răzoresc pe luncă; 2. fig. a fi limitrof: unde se răzoresc hotarele noastre cu ale Ardealului (VLAHUȚĂ).
- răzorésc v. tr. (vsl. raz-orati, a ara adînc. V. răzor 1). Vest. Despart: Karakĭoĭ răzorește cele doŭă orașe (Pera de Galata), rînduite față în față și streine parcă unu de altu (ChN. 1, 54). Mărginesc, garnisesc la margine: valea Cedronuluĭ răzorește laturea de soare-răsare a Ĭerusalimuluĭ (2, 71). V. refl. Ogoarele se răzoresc.
- RĂZORÍ vb. v. învecina, mărgini.
- răzori ÎNVECINA. MĂRGINI.