Dicționar de sinonime
Sinonime răzvrătire
Cuvântul „răzvrătire” are următoarele sinonime:
răzvrătire ( substantiv )
- răscoală
- frondă
- răsculare
- răzmeriță
- rebeliune
- revoltă
- sedițiune
- rebelie
- tevatură
- revoluție
- ridicare
- sculare
- burzuluială
- răzvală
- rocoș
- rocoșeală
- rocoșenie
- rocoșire
- rocoșit
- rocoșitură
- zaveră
- bont
- zulum
- zurba
- zurbalâc
- tulburare
- apostazie
- contrarevoluție
- indignare
- instigare la revoltă
- insurecție
- insurgență
- lovitură de stat
- nesupunere
- puci
- fierbere
- agitație
- bunt
- hainie
- hainlâc
- răsvrătire
Sinonime Apropiate
- răzmeriță - răscoală, răzvrătire, revoltă, rebeliune
- insurecție - revoltă, răzvrătire, rebeliune, răscoală
- sedițiune - răscoală, revoltă, răzvrătire
- zaveră - răzvrătire, răscoală, revoltă
- agitație - tumult, frământare, neastâmpăr, neliniște, răscoală, răzvrătire, rebeliune
- fierbere - clocotire, clocot, ebuliție, efervescență, agitație, frământare, neliniște, tulburare
- frondă - opoziție, răzvrătire, înfruntare
- furtună - vijelie, vifor, frământare, zbucium, revoltă, tulburare
- insubordonare - nesupunere, indisciplină, răzvrătire
- clocot - fierbere, clocotire, fiertură, agitație, tumult, zbucium, freamăt, tălăzuire, vuiet
- dezordine - neorânduială, haos, babilonie, debandadă, zăpăceală, harababură, indisciplină, revoltă, răscoală
- răscula - a răzvrăti, a revolta, a ațâța
- răsculat - răzvrătit, revoluționar, revoltat, insurgent
- răzvrăti - a răscula, a agita, a revolta
- sperietură - spaimă, frică, teamă, neliniște, tulburare
Dex răzvrătire
- răzvrătire 1 Răscoală1 (1). 2 Nesupunere. 3 Instigare la revoltă. 4 Indignare. 5 (; rar) Agitație (1).
- RĂZVRĂTÍRE, răzvrătiri, Acțiunea de a (se) răzvrăti și rezultatul ei; răscoală, revoltă. – răzvrăti.
- RĂZVRĂTÍRE, răzvrătiri, Acțiunea de a se răzvrăti și rezultatul ei; răscoală, revoltă, rebeliune. Să se aventureze prin satele străbătute de fiorii răzvrătirii. REBREANU, R. II 47. Sufletul ți-l liniștește, bun părinte. Răzvrătirea noastră vede ținte-nalte, scopuri sfinte; Ea e lupta mîntuirii pentru noi și țara ta. DAVILA, V. V. 122. ◊ Biruit de răzvrătirea simțurilor... Constantin își descleștă mîinile din ierburile uscate de care se ținea ca deasupra unei prăpăstii, și-și dădu drumul să cadă. GALACTION, O. I 138. Eu nu pot iubi, zise el sculîndu-se, cel puțin nu pot iubi cu răzvrătiri de astea sufletești. D. ZAMFIRESCU, R. 154. ♦ Ațîțare la revoltă, instigare. Colo, jos, în Suceava, găsi-vei răzvrătirea, Clocind și pregătindu-ți mărirea sau pieirea. ALECSANDRI, T. II 68.
- răzvrătíre f. Răscoală, revoltă.
- răzvrăti 1-2 A (se) schimba. 3 A se lepăda de cineva. 4-5 A (se) revolta. 6 A se indigna. 7 (Rar) A complota (împotriva cuiva). 8-9 A (se) împrăștia. 10 A scormoni.
- RĂZVRĂTÍ, răzvrătesc, IV. și A (se) răscula, a (se) revolta. ♦ (Rar) A unelti, a complota (împotriva cuiva). – Din razvratiti.
Sinonimul cuvântului răzvrătire