Dicționar de sinonime

Sinonime repercutare

Cuvântul „repercutare” are următoarele sinonime:

repercutare ( substantiv )

Sinonime Apropiate

repercutare Răsfrângere (1).
REPERCUTÁRE, repercutări, Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – repercuta.
REPERCUTÁRE Acțiunea de a se repercuta. .
repercuta 1 ( unde sonore sau luminoase) A se răsfrânge a se întoarce, a se reflecta (1). 2 A avea urmări, consecințe. 3 A-și manifesta indirect efectele.
REPERCUTÁ, 3 repercutează, I. 1. (Despre unde sonore sau luminoase) A se răsfrânge, a se retransmite, a reveni, a se întoarce. 2. A avea urmări, consecințe; a-și manifesta indirect efectele. – Din répercuter.
REPERCUTÁ, 3 repercutează, I. 1. (Despre unde sonore sau luminoase) A se răsfrînge, a se retransmite, a reveni. 2. (Urmat de determinări introduse prin «asupra», mai rar «în») A avea urmări, consecințe, a-și manifesta efectele. Abuzul de mîncare și de băutură se repercutează asupra sănătății. ▭ Nu-mi sînt indiferenți... seceta ori foametea pe care o îndură ei știu că se repercutează în viața mea de fiecare zi. C. PETRESCU, Î. II 267. – și: 3 să repercute (ANGHEL-IOSIF, C. M. I 96).
REPERCUTÁ I. 1. (Despre unde sonore, luminoase) A se răsfrânge, a se retransmite. 2. A avea urmări, a-și manifesta efectele indirect. .
REPERCUTÁ 1. (despre unde sonore, luminoase) a se răsfrânge, a se retransmite. 2. a avea urmări, a-și manifesta indirect efectele. (< fr. répercuter, lat. repercutere)

Sinonimul cuvântului repercutare