Dicționar de sinonime
Sinonime rosătură
Cuvântul „rosătură” are următoarele sinonime:
rosătură ( substantiv )
- coroziune
- erodare
- eroziune
- roadere
- măcinătură
- mâncătură
- rosură
- frecare
- jupuială
- jupuitură
- julitură
Sinonime Apropiate
- coroziune - erodare, roadere, rosătură, coeziune
- eroziune - coroziune, mâncătură, roadere, săpare
- mâncătură - rosătură, vătămare
- uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
- zdrelitură - julitură, zgârietură
- fasciculă - broșură, coliță, coală
- mâncărime - prurit, mâncărici, mâncătură
- fricțiune - frecare, masaj, certuri, divergențe, neînțelegeri, adversități
Dex rosătură
- rosătură 1 Rană superficială provenită dintr-o roadere rosură1 (8). 2 ~ de pântece Colică la animale. 3 Roadere (6). 4 Tocire a dinților. 5 Eroziune a solului sub acțiunea apei. 6 Loc erodat. 7 (Rar) Porțiune dintr-o pădure tânără unde unele animale rod coaja arborelor, producând stricăciuni. 8 Rosură (14).
- ROSĂTÚRĂ, rosături, 1. Rană superficială provenită dintr-o frecătură, dintr-o roadere; eroziune. 2. Loc ros, tocit, găurit. – Ros + -ătură.
- ROSĂTÚRĂ, rosături, 1. Rană superficială, provenită dintr-o frecătură, dintr-o roadere; eroziune. Fără ciorapi, mă ard postalii, mă rod... Nu-i nimic, o să-mi treacă rosătura. STANCU, D. 404. 2. Loc tocit, ros, găurit. Într-un colț al corăbiei vede o rosătură mare. ȘEZ. II 4. – Variantă: rozătúră
- ROSĂTÚRĂ rosături f. 1) v. A ROADE și A SE ROADE. 2) Loc ros, tocit. 3) Rană superficială provenită dintr-o roadere. 4) Masă constând din resturi provenite din roadere. /a roade + suf. ~ătură
- rosătúră, V. rozătură.
- ROZĂTÚRĂ rosătură.
- rozătură f. 1. efectul roaderii; 2. ceva ros.
- rozătúră și rosătúră f., pl. ĭ (d. rod, ros). Roadere prelungită. Felu de a roade. Parte roasă: o rosătură de cizmă la picĭor, rozătură de ĭepure pe copacĭ. V. rosură.
- ROSĂTÚRĂ s. v. coroziune, erodare, eroziune, roadere.
- ROSĂTÚRĂ s. 1. măcinătură, mâncătură. (O ~ adâncă în mal.) 2. v. roadere. 3. (MED.) eroziune, (înv. și reg.) rosură. (O ~ la călcâi, de la încălțăminte.)