Dicționar de sinonime

Sinonime răspicat

Cuvântul „răspicat” are următoarele sinonime:

răspicat ( adjectiv )
  • limpede
  • clar
  • lămurit
  • hotărât
  • decis
  • categoric
  • ferm
Alte sinonime:
  • convins
  • deslușit
  • explicit
  • expres
  • inteligibil
  • net
  • precis
  • comprehensibil
  • apriat
  • neted
  • transparent
  • aievea
  • chiar
  • curat
răspicat ( adverb )
  • lămurit
  • limpede
  • clar
  • hotărât
  • fără echivoc


Sinonime Apropiate

  • categoric - ferm, hotărât, decis, tranșant, răspicat, evident, izbitor, clar, indiscutabil
  • ferm - hotărât, decis, intransigent, neclintit, neabătut, categoric, indiscutabil, cert, neîndoios
  • deslușit - clar, limpede, lămurit, deschis, explicit, răspicat, precizat, apriat
  • expres - explicit, limpede, clar, răspicat, categoric, special, anume, înadins, într-adins
  • hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
  • necondiționat - neprecupețit, absolut, total, neîngrădit, categoric, ferm, hotărât, net, cert
  • clar - limpede, deslușit, evident, lămurit, transparent, pur, diafan, cristalin, străveziu
  • determinant - decisiv, hotărâtor, categoric, esențial, important, capital, fundamental
  • explicit - limpede, deslușit, clar, evident, vădit, răspicat, apriat
  • curat - întocmai, exact, chiar așa, precis, lămurit, clar, răspicat, explicit
  • decis - hotărât, categoric, indiscutabil
  • străveziu - transparent, limpede, clar, senin, vizibil, evident, manifest, debil, slab
  • vădit - dovedit, evident, clar, limpede, indiscutabil
  • vizibil - evident, clar, vădit, limpede, neîndoielnic
  • formal - convențional, birocratic, convenit, categoric, indiscutabil, decis

Dex răspicat

  • răspicat, ~ă 1 a Tăiat în lung despicat2 (1). 2-3 , ( vorbe) (Pronunțat) în mod clar și deslușit. 4-5 , (; voce) (Care răsună) în mod clar și deslușit. 6-7 , Hotărât (4-5).
  • RĂSPICÁT, -Ă, răspicați, -te, (Și adverbial; despre vorbe; despre voce) Lămurit, deslușit, limpede; hotărât, energic. ♦ (Despre gesturi, atitudini) Bine determinat, precis. – răspica.
  • RĂSPICÁT, -Ă, răspicați, -te, (Despre vorbe, despre voce) Lămurit, limpede, hotărît, energic. Dorea să vadă un obraz, o privire bărbătească, hotărîtă, aștepta un cuvînt răspicat. VORNIC, P. 216. Spuse cuvintele din urmă c-o voce adîncă și răspicată. SADOVEANU, O. VIII 21. I-a spus deodată vorbă răspicată. CONTEMPORANUL, III 554. ◊ (Despre gesturi, atitudini) Scriitorul a luat o atitudine răspicată față de fiecare erou pe care l-a creat. L. ROM. 1953, 1, 54. ◊ (Adverbial, pe lîngă verbe de declarație) Hm, rosti el răspicat, nu mai întreb cine sînteți și încotro vă duceți. SADOVEANU, O. I 39. Găsi de cuviință să ia o înfățișare aspră, întrebînd răspicat pe maica Natalia. STĂNOIU, C. I. 223. (Rar, pe lîngă alte verbe) Aparțineau însă unor generații răspicat deosebite. C. PETRESCU, A. 401.
  • RĂSPICÁT ~tă (~ți, ~te) și adverbial (despre vorbe, gesturi, atitudini etc.) Care este clar și apăsat; categoric. Glas ~. /v. a răspica
  • răspicat a. și adv. deslușit: a vorbi răspicat. .
  • răspicát, -ă adj. Mold. Clar, lămurit: vorbă răspicată. Adv. În mod răspicat: a vorbi răspicat.


Antonime răspicat

  • Răspicat ≠ nerăspicat


Sinonimul cuvântului răspicat

Sinonimul cuvântului răspicat


Testează-te!