Dicționar de sinonime

Sinonime răsti

Cuvântul „răsti” are următoarele sinonime:

răsti ( verb )
  • a țipa
  • a se stropși
  • a striga
  • a urla
  • a se oțărî
  • a zbiera
Alte sinonime:
  • a răcni
  • a se răpști
  • a se răboțoi
  • a se răcămăți
  • a se răgădui
  • a se răscocora
  • a se războti
  • a se aspri
  • a se născocorî
  • a se răboli
  • a marecuvânta
  • a se burzului
  • a se rățoi
  • a se zborși
  • a ridica vocea


Sinonime Apropiate

  • vocifera - a vorbi tare, a se răsti, a striga, a țipa, a răcni
  • exclama - a striga, a țipa
  • exclamație - strigăt, țipăt, exclamare, apel
  • presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
  • propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
  • publica - a tipări, a edita, a imprima, a scoate
  • publicație - periodic, ziar, tipăritură, organ, foaie, jurnal
  • răspas - răgaz, răstimp
  • răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
  • răspândit - împrăștiat, difuzat, întins, risipit, cunoscut, generalizat, reputat
  • rășchia - a răsfira, â împrăștia, a difuza, a depărta
  • răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
  • reimprima - a republica, a retipări
  • șan - calapod, calup, tipar, formă, șablon, model
  • șipot - izvor, fir de apă, șuvoi, jgheab, uluc, burlan

Dex răsti

  • răsti2 rosti1
  • răsti1 1 A vorbi tare și aspru, pe un ton amenințător a se răboli, a se răboțoi, a se răcămăți (1), a se răgădui1 (5), a se răpști (2), a se răscocora (1), a se războti, a se rocoboi, a răcni (2), a se stropși. 2 A face un gest de amenințare.
  • RĂSTÍ, răstesc, IV. A se adresa cuiva pe un ton aspru, ridicat amenințător, a ridica glasul. –
  • RĂSTÍ, răstesc, IV. A vorbi tare și aspru, a se adresa cuiva pe un ton amenințător; a se stropși. Fira greu rîdea Și se cătrănea Și-apoi se răstea. COȘBUC, P. II 146. S-a ridicat foarte turburat și s-a răstit odată tremurînd. CARAGIALE, O. III 36. Cînd se răsti odată, mai că nu intră în pămînt flăcăiașul nostru. ȘEZ. VII 96. ◊ (În legătură cu o propoziție interogativă sau exclamativă) «Ce facem acum?» s-a răstit tata. PAS, Z. I 177. Atunci, lasă-mă în pace! se răsti ea supărată. SLAVICI, O. I 359. La vătaf că se răstea: Hei, vătafe, Argeșene! TEODORESCU, P. P. 94. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «la» și arătînd persoana căreia i se vorbește) Moș Gavril își freacă barba tunsă scurt și iar parcă se răstește la noi. SADOVEANU, O. VII 345. Cercă moșneagul să se împotrivească, dar hojmalăul se răsti la el, gata să-l lovească. DUNĂREANU, CH. 30. Vînătorul... se răsti la dînsul, strigînd în gura mare. ODOBESCU, S. III 47. ◊ (Rar) Cineva a rîs, ori a răstit un ordin. C. PETRESCU, Î. II 15. ♦ (Rar) A ridica, a sumeți. Bouri daci răstindu-și fruntea surpă norii toți cu ei. EMINESCU, O. IV 136.


Sinonimul cuvântului răsti

Sinonimul cuvântului răsti


Testează-te!