Dicționar de sinonime
Sinonime slugă
Cuvântul „slugă” are următoarele sinonime:
slugă ( substantiv )
- servitor
- rândaș
- argat
Alte sinonime:
- om de serviciu
- serv
- slujitor
- poslușnic
- servitoare
- slujnică
- femeie de serviciu
- servantă
- jupâneasă
- mariță
- curtean
- biris
- celednic
- trăgătoare
- biriș
Sinonime Apropiate
- servitor - slugă, argat, slujitor
- slugări - a sluji, a argăți, a servi
- argat - slugă, slujitor
- reiat - dungat, vărgat, zebrat
- servil - slugarnic, plecat, supus, umil, lingușitor, lingău
- servilism - slugărnicie, conformism, umilință
- slujnică - servitoare, slugă, slujitoare
- valet - fecior, lacheu, servitor, fante, cavaler
- zebrat - vărgat, dungat
- lacheu - valet, slugă
- obsecvios - supus, servil, slugarnic
- conformism - supunere, obediență, slugărnicie, ascultare, urmare (întocmai)
- dungat - vărgat, bălțat, zebrat, reiat
- fecior - fiu, copil, băiat, adolescent, odraslă, odor, flăcău, holtei, june
Dex slugă
- SLÚGĂ, slugi, I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind plătită în bani sau în natură. ◊ Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia în schimbul unor avantaje materiale. 2. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sluga.
- SLÚGĂ, slugi, I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ◊ Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale. 2. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sluga.
Antonime slugă
- Slugă ≠ stăpân