Sinonime spăimântător

Cuvântul „spăimântător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• groaznic - îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, înfricoșător, teribil, oribil, colosal, extraordinar, fenomenal
• fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
• atroce - cumplit, teribil, groaznic, crunt, îngrozitor, fioros, înspăimântător, înfiorător
• grozav - groaznic, fioros, cumplit, înfiorător, oribil, teribil, atroce, crunt, infernal
• înfiorător - groaznic, îngrozitor, cutremurător, cumplit, atroce
• îngrozitor - groaznic, teribil, cumplit, grozav, fioros, oribil, zguduitor, terifiant
• cutremurător - cumplit, groaznic, fioros, grozav, înspăimântător, teribil, zguduitor, monstruos, terifiant
• sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
• hidos - dezgustător, urât, monstruos, groaznic, oribil, hâd, slut, pocit, desfigurat
• catastrofal - îngrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil
• cumplit - groaznic, teribil, infernal, îngrozitor, crâncen, crud, inuman, nemilos, sălbatic
• dezastruos - nimicitor, ucigător, înfricoșător, catastrofal, groaznic, pustiitor
• apocaliptic - îngrozitor, înfiorător, sinistru, cumplit
• abominal - groaznic, îngrozitor, josnic, teribil, dezgustător
• scârnav - ticălos, mizerabil, obscen, oribil

Dex spăimântător

• SPĂIMÂNTĂTÓR, -OÁRE, spăimântători, -oare, ( și ) Înspăimântător. – Spăimânta + -ător.
• spăimântător a. care spăimântă.
• înspăimântător, ~oare 1 a Care provoacă spaimă fioros, groaznic, înfricoșător, înspăimat2 (2). 2 ( „de”) Extrem de...
• ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR, -OÁRE, înspăimântători, -oare, Care provoacă spaimă; îngrozitor, înfricoșător, fioros, groaznic, înfiorător. ♦ (Adverbial, urmat de „de”) Extrem de... – Înspăimânta + -ător.
• ÎNSPĂIMÎNTĂTÓR, -OÁRE, înspăimîntători, -oare, Care provoacă spaimă; îngrozitor, grozav, înfricoșător. Plîngerile copiilor, bocetele mamelor porneau o înspăimîntătoare melodie a durerii. SADOVEANU, O. I 512. Un muget înspăimîntător a cutremurat văzduhul, și taurul s-a prăbușit în genuchi. SANDU-ALDEA, U. P. 28. ♦ (Adverbial) Foarte tare, foarte. – Variantă: (învechit) spăimîntătór, -oáre (ISPIRESCU, M. V. 19)
• SPĂIMÎNTĂTÓR, -OÁRE înspăimîntător.
• ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care înspăimântă; care provoacă spaimă, groază; înfricoșător; înfiorător; sinistru. Priveliște ~oare. Strigăt ~. /a (se) înspăimăta + suf. ~ător
• ÎNSPĂIMÂNTĂTÓR1 adv. 1) Foarte tare. Plângea ~. 2) (urmat de un adjectiv cu prepoziția de) Extraordinar; extrem. E ~ de întuneric. /în + a spăimânta
• înspăimântător a. care înspăimântă.
• înspăĭmî́nt, înspăĭmîntătór, V. spăĭmînt, spăimîntător.

Sinonimul cuvântului spăimântător

Testează-te!