Dicționar de sinonime
Sinonime stal
Cuvântul „stal” are următoarele sinonime:
stal ( substantiv )
- banchetă
- boxă
- compartiment
- graden
- lojă
ștal ( substantiv )
- grajd
Sinonime Apropiate
- boxă - compartiment, despărțitură
- sălaș - adăpost, locuință, găzduire, staul, grajd
- schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
- trage - a smulge, a târî, a scoate, a extrage, a sorbi, a bea, a consuma, a se îndrepta, a se instala
- cleștar - cristal
- țăruș - pripon, par, stâlp
- zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
- galeș - drăgăstos, languros, duios, melancolic, nostalgic
- grindă - bârnă, bară, stâlp, pociumb
- instaura - a întrona, a instala, a statornici, a stabili, a fixa
- alean - dor, nostalgie, melancolie, păs, aspirație
- amplasa - a așeza, a situa, a stabili, a instala, a pune
- așeza - a pune, a amplasa, a posta, a instala, a depune, a fixa, a situa, a aranja, a clasa
- bârnă - bară, grindă, pociumb, drug, babă, stâlp, bagdadie
- burduși - a umple, a îngrămădi, a îndesa, a ticsi, a bate, a snopi, a stâlci, a buși, a se coji
Dex stal
- STAL, staluri, Scaun numerotat situat la parterul unei săli de spectacole, în spatele fotoliilor; parte a sălii de spectacole unde se găsesc astfel de scaune. – Din stalle.
- STAL, staluri, Totalitatea scaunelor aflate în parterul unei săli de teatru și așezate în rînduri regulate; partea sălii unde se găsesc aceste scaune. Iată-i în stalul al doilea, sosiți devreme, mama stînd falnic între cei doi gemeni. BASSARABESCU, S. N. 164.
- STAL Scaun, loc separat și numerotat într-o sală de teatru (la parter); parte a sălii unde sunt plasate aceste scaune. .
- STAL scaun, loc separat și numerotat într-o sală de teatru (la parter); (p. ext.) parte a sălii unde sunt plasate aceste scaune. (< fr. stalle)
- STAL ~uri n. rar 1) Scaun separat și numerotat de la parterul unei săli de teatru. 2) Parte a unei săli de spectacol unde sunt instalate astfel de scaune. /<fr. stalle
- stal n. scaun separat și numerotat întrún teatru.
- *stal n., pl. urĭ (fr. stalle, it. stallo, d. germ. stalt, grajd, loc, derivat d. stellen, a așeza. V. etalej, stelaj, pĭedestal). Scaun separat și numerotat în parteru unuĭ teatru.
- ștal Grajd (1).
- ȘTAL s. v. grajd.
- ștal GRAJD.