Dicționar de sinonime
Sinonime stratagemă
Cuvântul „stratagemă” are următoarele sinonime:
stratagemă ( substantiv )
- subterfugiu
- șiretlic
- tertip
- vicleșug
Alte sinonime:
- șiretenie
- șmecherie
- truc
- viclenie
- șireție
- solomonie
- mișculanță
- marafet
- măiestrie
- chichiță
- chițibuș
- manevră
- merchez
- cursă
Sinonime Apropiate
- truc - șiretlic, subterfugiu, vicleșug, tertip, stratagemă, șmecherie
- șiretlic - truc, șmecherie, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, tertip
- șmecherie - șiretlic, subterfugiu, trac, șiretenie, tertip
- chichiță - șiretlic, subterfugiu
- pretext - subterfugiu, scuză motiv, prilej, alibi
- mișmaș - amestecătură, harababură, tertip, șmecherie, învârteală
- șicană - sâcâială, critică, pricină, tertip, dificultate
Dex stratagemă
- STRATAGÉMĂ, stratageme, 1. Procedeu întrebuințat în război pentru a înșela și a surprinde pe inamic. 2. Șiretlic, vicleșug, tertip. – Din stratagème.
- STRATAGÉMĂ, stratageme, 1. Procedeu întrebuințat în război pentru a înșela și a surprinde pe inamic. Atunci Ciapanoglu, crezînd că sîntem putere mare și că fuga muscalilor era numai o stratagemă, s-a speriat și a luat-o la fugă spre Calafat. GHICA, S. 23. 2. Șiretlic, vicleșug, tertip. Trei sute cincizeci de cuvinte sau de locuțiuni, care toate înseamnă... o stratagemă, un vicleșug menit să întîrzie ceasul hotărîrii. C. PETRESCU, C. V. 93. Și mă bufnește și astăzi rîsul cînd mă gîndesc ce urmări hazlii a avut această stratagemă inconștientă a mea. HOGAȘ, DR. II 47.
- STRATAGÉMĂ 1. Manevră folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. Șiretlic, șiretenie, tertip, manieră ingenioasă. .
- STRATAGÉMĂ 1. manevră ingenioasă folosită în război pentru a înșela pe inamic. 2. șiretlic, vicleșug, tertip. (< fr. stratagème, lat., gr. stratagema)
- STRATAGÉMĂ ~e f. 1) mil. Manevră întreprinsă în vremea luptelor cu scopul de a dezorienta și a surprinde pe inamic. 2) Mijloc iscusit prin care se maschează realitatea; șiretlic; truc; tertip; șotie. /<lat. strategma, fr. strategeme
- stratagemă f. 1. viclenie de râsboiu; 2. fig. fineță, subtilitate.