Dicționar de sinonime
Sinonime suprapunere
Cuvântul „suprapunere” are următoarele sinonime:
suprapunere ( substantiv )
- superpoziție
- acumulare
- acumulație
- asamblaj
- etajare
- îmbucare
- încălecare
- stocare
- stratificare
- stratificație
Sinonime Apropiate
- depozit - magazie, rezervor, adunare, stocare, rezervă, acumulare, fond, strat, sediment
- potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
- magazinaj - depozitare, stocare
- coincidență - potrivire, congruență, concordanță, suprapunere
- adunare - acumulare, însumare, îngrămădire, strângere, întrunire, reunire, întâlnire, consfătuire, consultare
- fond - conținut, bază, miez, mijloc, esență, nucleu, sâmbure, fundal, sumă
Dex suprapunere
- SUPRAPÚNERE, suprapuneri, Acțiunea de a (se) suprapune și rezultatul ei. – suprapune.
- SUPRAPÚNERE, suprapuneri, Acțiunea de a (se) suprapune și rezultatul ei. Două unghiuri diedre sînt egale dacă prin suprapunere coincid. GEOMETRIA, S. 34.
- SUPRAPÚNERE Acțiunea de a (se) suprapune și rezultatul ei; superpoziție. .
- SUPRAPÚNE, suprapún, III. A așeza, a pune un lucru deasupra altuia; a plasa, a așeza ceva peste altceva. ♦ A pune o figură deasupra alteia pentru a le verifica egalitatea. ♦ (Despre două suprafețe) A se afla așezat deasupra altuia; a avea loc în același timp; a coincide. – Supra1- + pune (după superposer).
- SUPRAPÚNE, suprapún, III. A pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. () Fîșia subțire dintre cele două stînci care se suprapun este filonul de aur. BOGZA, Ț. 10.
- SUPRAPÚNE III. A pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. .
- SUPRAPÚNE I. tr. a pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. II. a se afla așezat deasupra altuia; (p. ext.) a coincide în timp. (după fr. superposer)
- A SE SUPRAPÚNE pers. 3 se suprapúne intranz. 1) (despre linii, figuri, lucruri etc.) A se așeza exact unul peste altul; a etaja. 2) (despre evenimente) A avea loc în același timp; a se produce concomitent. /supra- + a pune
- A SUPRAPÚNE suprapún tranz. A face să se suprapună; a etaja. /supra- + a pune
- suprapune v. a pune un lucru peste altul.