Dicționar de sinonime
Sinonime tâlcui
Cuvântul „tâlcui” are următoarele sinonime:
tâlcui ( verb )
- tălmăci
- traduce
- transpune
- interpreta
- analiza
- a interpreta
- a tălmăci
- a analiza
- a comenta
- a explica
- a întoarce
- a descifra
Sinonime Apropiate
- interpreta - a explica, a comenta, a tălmăci, a tâlcui, a juca, a prezenta, a cânta, a reda, a expune
- interpretare - comentariu, explicare, analiză, tălmăcire, executare, joc, prezentare, intonare
- traduce - a tălmăci, a transpune, a tâlcui, a manifesta, a reda, a concretiza, a exterioriza
- comenta - a explica, a analiza, a interpreta, a adnota
- comentariu - interpretare, explicație, glosare, adnotare, tâlcuire
- traducere - transpunere, tălmăcire, versiune
- versiune - variantă, alternativă, traducere, transpunere
- glosa - a explica, a lămuri, a adnota, a comenta, a parafraza
- articol - paragraf, punct, alineat, comentariu, notă, analiză, marfă, lucru la vânzare
- clarifica - a lămuri, a desluși, a limpezi, a descurca, a elucida, a explica, a răspica, a descifra, a rezolva
- comentator - interpret, analist, tâlcuitor
- exegeză - studiu (filologic), analiză, interpretare, critică (de text)
- glosă - explicație, adnotare, comentariu, notă
- recenzie - cronică, comentar, prezentare (de carte)
- traducător - interpret, translator, tălmăcitor, tălmaci
Dex tâlcui
- tâlcui 1 A interpreta tâlcul (3) unor vobe, scrieri, fapte a comenta, a tălmăci (2). 2 A explica (1). 3 A se gândi (3). 4 A traduce (1). 5 A pălăvrăgi.
- TÂLCUÍ, tâlcuiesc, IV. 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc.; a tălmăci. 2. A traduce. – Din tlŭkovati.
- TÂLCUÍ, tâlcuiesc, IV. 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc., a tălmăci. 2. A traduce. – Din tlŭkovati.
- A TÂLCUÍ ~iésc tranz. înv. 1) (lecții, teme, fenomene, fapte) A expune într-o formă accesibilă, comentând tâlcul; a tălmăci; a explica; a lămuri. 2) rar (texte) A transpune dintr-o limbă în alta; a tălmăci; a traduce. /<sl. tlukovati
- tâlcuì v. a explica un text vechiu, a-l tălmăci. .
- TÎLCUÍ, tîlcuiesc, IV. (Astăzi rar) 1. A explica, a interpreta tîlcul unor fapte, vorbe, scrieri etc.; a tălmăci. S-a mirat neputîndu-și tîlcui de unde să vie această prefacere. SBIERA, P. 138. Le tîlcuiam toate înțelesurile și pildele lui. GORJAN, H. IV 142. 2. A traduce, a tălmăci. Cronos... pre limba noastră se tîlcuiește, timpul sau vremea. ISPIRESCU, U. 81. Învățătură despre a lumii orînduială... de pe grecie pe romînie tîlcuită. EMINESCU, N. 45. – și: tî́lcui (ARGHEZI, V. 181).
- tîlcuĭésc v. tr. (vsl. tlŭkovati, a interpreta. V. ticluĭesc). Vechĭ. Rar azĭ. Interpretez, tălmăcesc, traduc. Pop. Staŭ la tîlc, la taĭfas, tăinuĭesc: babele tot tîlcuĭaŭ la poartă.
- tîlcui ( 1 și 3 tîlcuiesc, tîlcuiască)
- tâlcuesc, -uiască 3 , -uiam 1
- TÂLCUÍ vb. v. tălmăci, traduce, transpune.