Dicționar de sinonime

Sinonime târguială

Cuvântul „târguială” are următoarele sinonime:

târguială ( substantiv )
  • cumpărătură
  • tocmeală
  • târg
  • precupețire
  • tocmă


Sinonime Apropiate

  • cumpărătură - târguială, achiziție
  • pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
  • arbore - copac, pom, catarg
  • bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
  • fidel - devotat, credincios, statornic, constant, atașat, sigur, precis, exact, întocmai
  • drăgaică - sânziene, iarmaroc, bâlci, târg
  • iarmaroc - bâlci, târg
  • identic - aidoma, întocmai, la fel, congruent, concordant, echivalent
  • aidoma - întocmai, aievea, deopotrivă, la fel, veridic
  • încă - chiar, tocmai, deja, tot, totuși, mai, în plus, în continuare
  • îndeosebi - mai ales, în special, mai cu seamă, tocmai, osebit
  • întocmai - exact, la fel, aidoma, asemenea, deopotrivă, da, desigur, tocmai, absolut
  • miniu - litargă
  • numai - abia, doar, tocmai, exclusiv, dar, însă
  • abia - doar, numai, tocmai, cu greu, anevoie, cu dificultate

Dex târguială

  • târguia 1 Cumpărare (din târg (1)) târguire (1). 2 (; ; ) Obiect cumpărat (în târg (1)) cumpărătură, târguire (2). 3 Înțelegere la preț tocmeală (17), târguire (3). 4 Discuție în contradictoriu dispută, ciondăneală, ciorovăială, târguire (4).
  • TÂRGUIÁLĂ, târguieli, 1. Târguire; tocmeală; dispută, ciorovăială. 2. Cumpărătură. – Târgui + --eală.
  • TÂRGUIÁLĂ, târguieli, 1. Târguire; tocmeală; dispută, ciorovăială. 2. Cumpărătură. – Târgui + -eală.
  • TÎRGUIÁLĂ, tîrguieli, 1. (Mai ales la ) Acțiunea de a tîrgui; cumpărătură. Toți porniseră... să caște gura la vitrine, să facă tîrguieli. C. PETRESCU, Î. II 128. Moșneagul porni la tîrg după tîrguieli. ȘEZ. V 65. 2. Faptul de a se tocmi; tocmeală; ciorovăială. Iată că își bagă coada în tîrguială alt vecin. CAMILAR, N. I 22. După mai multă tîrguială, s-au învoit s-o cumpere. SBIERA, P. 230. ◊ După multă tîrguială, țiganul se hotărî și spuse popii c-a făcut pacate, da nu mari. ȘEZ. VI 179.
  • târgueală f. 1. fapta de a târgui; 2. pl. tot ce se cumpără în târg.
  • tîrguĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tîrgui, neguțare. Lucru tîrguit, cumpărătură: se întorcea din tîrg cu tîrguĭelile.
  • târguială, -ieli.
  • TÂRGUIÁLĂ s. 1. v. cumpărătură. 2. v. tocmeală.
  • TÎRGUIA 1. cumpărătură. (A făcut unele ~.) 2. tîrg, tocmeală, (rar) precupețire, tocmă. (~ a ținut mult.)


Sinonimul cuvântului târguială

Sinonimul cuvântului târguială


Testează-te!