Sinonime ticăit

Cuvântul „ticăit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mocăit - greoi, încet, adormit
• psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
• treaz - deșteptat, sculat, neadormit, lucid, vigilent, atent
• zăbavă - încetineală, întârziere, lentoare, tărăgăneală, răgaz, odihnă, distracție
• greoi - lent, încet, moale, molâu, zăbavnic, dificil, anevoios, încâlcit, confuz
• încetinel - încetișor, lent, agale
• lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
• lento - încet, lin, largo, rar, adagio
• adagio - lent, încet, rar
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• preponderent - predominant, superior, dominant, prevalent
• preponderență - precumpănire, superioritate, prioritate, predominare, ascendență, întâietate, prevalență
• prudent - prevăzător, circumspect, precaut, atent, grijuliu, vigilent
• prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție
• răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm

Dex ticăit

• ticăit2, ~ă 1-2 , (Persoană) care lucrează încet și fără spor mocăit, mocoșit, ticală (3). 3-4 , (Persoană) care reacționează cu întârziere bleg, ticală (4). 5-6 , (Persoană) care nu este în stare să facă ceva nevrednic, ticălos (8-9). 7-8 , Ticălos (1-2). 9 ( viață, modul de trai) Plin de supărări, de amărăciuni amărât. 10 ( oameni și manifestările lor) Mizerabil. 11 ( oameni și manifestările lor) Care exprimă răutate, josnicie ticălos (13). 12 Zgârcit.
• ticăit1 1 Sunet ritmic, caracteristic emis în timpul funcționării ceasornicului tăcăit (2), tâcâială (1), tăcăitură (2), tâcâire (1). 2 Palpitație a inimii zvâcnire, tăcăit (3), tâcâială (2), tâcâit, ticăitură (2), tăcăitură (3), tâcâire (2).
• TICĂÍT2, -Ă, ticăiți, -te, (Despre oameni) 1. Care lucrează încet, fără spor; mocăit. 2. Nenorocit, necăjit; sărman, năpăstuit. – ticăi2.
• TICĂÍT1, ticăituri, Faptul de a ticăi1; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare a inimii. – ticăi1.
• TICĂÍT1, ticăituri, Faptul de a ticăi1; bătaie, sunet ritmic al ceasornicului; zvâcnire, palpitare a inimii. – ticăi1.
• TICĂÍT1, ticăituri, Faptul de a ticăi1; zvîcnire, palpitare a inimii. Și-a ascultat fără voie ticăitul spornic al inimii. GALAN, Z. R. 230. Bătaia ceasornicului. Atunci vedea pentru întîia oară un ceasornic. Îi ascultă ticăitul. ARDELEANU, D. 56.

Sinonimul cuvântului ticăit

Testează-te!