Sinonime ușure

Cuvântul „ușure” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• încet - lin, domol, agale, liniștit, măsurat, temperat, ușurel, moale, greoi
• încetișor - domol, încet, încetinel, agale, alene, binișor, ușurel
• binișor - încet, lin, ușor, ușurel, alene, agale
• diafan - străveziu, transparent, subțire, fin, delicat, aerian, eterat
• alene - domol, încet, lin, ușurel, binișor
• potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
• schematic - sumar, general, în linii mari, superficial, ușor
• slăbi - a se sfriji, a se slei, a se vlăgui, a scădea, a diminua, a se micșora, a se domoli, a încetini, a se atenua
• străveziu - transparent, limpede, clar, senin, vizibil, evident, manifest, debil, slab
• tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
• tempera - a potoli, a liniști, a modera, a domoli, a reține, a înfrâna
• temperat - echilibrat, moderat, stăpânit, calm, cumpătat, domol
• tiptil - ușurel, pe furiș, binișor, cătinel, pe nesimțite
• vaporos - diafan, străveziu, transparent, eterat, aerian
• vizibilitate - claritate, vedere, transparență

Dex ușure

• UȘÚRE , ușor2.
• UȘÚRE, ușuri, (Învechit și arhaizant) 1. Cu greutate mică, ușor; (poetic) gingaș, fin, delicat. Peste podul cel ușure, zîna Dochia frumoasă Trece împletindu-și părul. EMINESCU, O. IV 127. 2. (Despre mîncări) Care se digeră lesne; ușor. Și mănîncă mai mult bucate ușuri și ca de post, decît grase și unturoase. GORJAN, H. II 140. 3. Lipsit, scăpat de..., fără de... Pînă ce se va milostivi norocul tău de tine și îți va arăta altă mesărie mai ușure de necazuri. GORJAN, H. I 114. 4. Sprinten; ușor. (Adverbial) Sări ca o pisică de ușure peste prag. ISPIRESCU, L. 30. 5. Fără putere; slab, domol, lin. La zgomotul ușure de-aripi de vîntulețe... Răpit de fericire, într-un suspin să mor! BOLINTINEANU, O. 199. ◊ (Adverbial) Ridică ușure, cu două degete, brățara... și, înainte de a o cerceta, o trecu pe încheietura mîinii. C. PETRESCU, R. DR. 65. ♦ (Despre culori) Slab nuanțat, neaccentuat; spălăcit. Ochii lui aveau încă o ușure văpsea de alb-albastru. NEGRUZZI, S. I 58. 6. (Despre oameni și manifestările lor) Ușuratic, frivol. Se putea lesne bănui că mîine poate acest om ușure... se va căi. BĂLCESCU, O. II 190. – Formă gramaticală: și ușure (C. PETRESCU, A. R. 45).
• ușure a. și adv. V. ușor.
• ușúre, V. ușor.

Sinonimul cuvântului ușure

Testează-te!