Sinonime încetișor

Cuvântul „încetișor” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• binișor - încet, lin, ușor, ușurel, alene, agale
• agale - domol, încet, alene, lin, binișor, liniștit
• alene - domol, încet, lin, ușurel, binișor
• încet - lin, domol, agale, liniștit, măsurat, temperat, ușurel, moale, greoi
• încetinel - încetișor, lent, agale
• iavaș - încet, domol, binișor
• domol - potolit, calm, lin, stăpânit, încet, alene, liniștit, blând, blajin
• slăbi - a se sfriji, a se slei, a se vlăgui, a scădea, a diminua, a se micșora, a se domoli, a încetini, a se atenua
• tiptil - ușurel, pe furiș, binișor, cătinel, pe nesimțite
• încetini - a domoli, a potoli, a reduce, a liniști
• lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
• potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
• psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
• sfârși - a termina, a încheia, a isprăvi, a pune capăt, a înceta, a fini, a muri, a deceda, a dispera

Dex încetișor

• încetișor, ~oară a 1 Domol. 2-3 Încetinel (2-3). 4-5 A lua pe cineva (sau a o lua) cu ~ul (A lua pe cineva sau) a o lua cu blândețe, cu tact, cu binișorul.
• ÎNCETIȘÓR Diminutiv al lui încet; încetinel (2). ♦ (Substantivat; în ) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetișorul = (a lua pe cineva sau a o lua) cu blândețe, cu tact, cu binișorul. – Încet + -ișor.
• ÎNCETIȘÓR Diminutiv al lui încet1. Plecară, încetișor, de-a lungul străzilor ude și pustii. VLAHUȚĂ, O. A. 135. Mă sui încetișor în teiul care te adormea de mirosul floarei. CREANGĂ, A. 53. Ea, îmbătată de amor, Ridică ochii. Vede Luceafărul. Și-ncetișor Dorințele-i încrede. EMINESCU, O. I 179. Duceți caru-ncetișor, Că-i rănit bietul fecior. ALECSANDRI, P. P. 315. ◊ (Substantivat, în ) (A lua pe cineva sau a o lua) cu încetișorul = (a o lua) cu binișorul. Deacă voiți și vă place Să vă răspundem cu pace, O luați cu-ncetișorul. TEODORESCU, P. P. 170. – Forme gramaticale: (în ) încetișorul.
• ÎNCETIȘÓR1 adv. (diminutiv de la încet) Nu prea repede. ◊ Cu ~ul cu binișorul. /încet + suf. ~ișor
• ÎNCETIȘÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial (diminutiv de la încet) Cam încet; destul de încet. /încet + suf. ~ișor
• încetișór adv. Cam încet.
• ÎNCETIȘÓR adv. v. agale.
• ÎNCETIȘOR agale, alene, binișor, domol, încet, încetinel, lin, liniștit, ușurel, ( și ) iavaș, cătinel, rara, mereu, (prin ) cîtingan. (Merge ~.)

Sinonimul cuvântului încetișor

Testează-te!