Dicționar de sinonime
Sinonime van
Cuvântul „van” are următoarele sinonime:
van ( adjectiv )
- zadarnic
- iluzoriu
- inutil
- ireal
Alte sinonime:
- ineficace
- ineficient
- infructuos
- nefolositor
- netrebuincios
- neutil
- inoperant
- oțios
- superfluu
- netrebnic
- prisoselnic
- prisositor
- deșert
- gratuit
- steril
- sterp
- degeaba
- fără sens
- în deșert
van ( substantiv )
- furgon
- trăsură
Sinonime Apropiate
- steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
- zadarnic - inutil, nefolositor, ineficace, inoperant, deșert, superfluu, van, oțios, steril
- zadar - zădărnicie, inutilitate, neant
- zădărnicie - deșertăciune, inutilitate, sterilitate, superfluență
- fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
- fictiv - imaginar, ireal, plăsmuit, născocit, fals, artificial, simulat, aparent, iluzoriu
- himeric - iluzoriu, închipuit, irealizabil, fantastic, imaginar, utopic
- iluzoriu - înșelător, amăgitor, ireal, irealizabil
- inutil - zadarnic, nefolositor, superfluu, de prisos, fără rost
- irealizabil - imposibil, himeric, utopic, iluzoriu
- nimicnicie - zădărnicie, deșertăciune, inutilitate
- degeaba - zadarnic, inutil
- deșertăciune - inutilitate, zădărnicie, nimicnicie, nimic
- pretins - aparent, fals, așa-zis, iluzoriu
- sterp - sterii, neproductiv, nefertil, neroditor, arid, pustiu, uscat, dezolant, zadarnic
Dex van
- VAN, -Ă, vani, -e, (Rar) Zadarnic, inutil, fără rost. ◊ În van = în zadar, degeaba. ♦ Neîntemeiat; iluzoriu. – Din vanus, vano.
- VAN, -Ă, vani, -e, Zadarnic, inutil, fără rost. ◊ În van = în zadar, degeaba. ♦ Neîntemeiat; iluzoriu. – Din vanus, vano.
- VAN, -Ă, vani, -e, (Livresc) Zadarnic, inutil, fără rost. Toată agitația noastră a fost vană. SADOVEANU, E. 31. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. ANGHEL, PR. 77. O agonie a sufletului, o luptă vană, crudă. EMINESCU, N. 73. Tot timpul se consumă în intrigi, dezbateri personale, vane. GHICA, A. 767. ◊ În van = în zadar, degeaba, fără rost. În van ai blestema și-n van ai geme. IOSIF, PATR. 81. În van mai caut lumea-mi în obositul creier. EMINESCU, O. I 71. În van ne umplem capul cu învățături, dacă inima ne este seacă de simțăminte. BOLLIAC, O. 260. ♦ Neîntemeiat; iluzoriu. Există un fumat trist și necăjit ca o desperare mută, ca o vană consolare. RALEA, O. 64. Nici preoți și nici medici nu cheamă, spre-a le cere, C-o vană ușurare, o vană mîngîiere. MACEDONSKI, O. I 265. Să nu-mi împle sufletul de-o vană, dureroasă iluziune. EMINESCU, N. 72.
- VAN Trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. .
- VAN, -Ă 1. Zadarnic, fără rost; lipsit de sens. ◊ În van = zadarnic. 2. Iluzoriu; neîntemeiat. .
- VAN1 trăsură închisă pentru transportul cailor de curse. (< engl., fr. van)
- VAN2, -Ă 1. fără rost; lipsit de sens. ♦ în ~ = în zadar. 2. iluzoriu; neîntemeiat. (< it. vano, lat. vanus)