Sinonime zăbavnic

Cuvântul „zăbavnic” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• greoi - lent, încet, moale, molâu, zăbavnic, dificil, anevoios, încâlcit, confuz
• lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
• molatic - indolent, bleg, greoi, molâu, lent, leneș
• molâu - greoi, bleg, lent, mototol, zăbravnic, molatic
• încet - lin, domol, agale, liniștit, măsurat, temperat, ușurel, moale, greoi
• psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
• zăbavă - încetineală, întârziere, lentoare, tărăgăneală, răgaz, odihnă, distracție
• încetinel - încetișor, lent, agale
• lento - încet, lin, largo, rar, adagio
• mocăit - greoi, încet, adormit
• adagio - lent, încet, rar
• bleg - nătărău, lălâu, indolent, molâu, mototol
• moale - fraged, puhav, inconsistent, flasc, catifelat, mătăsos, neted, bleg, indolent
• păstos - vâscos, cleios, moale
• părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni

Dex zăbavnic

• zăbavnic, ~ă 1 ( oameni) Care lucrează (prea) încet (și neîndemânatic) mocăit (1), mocoșit (1), moșmondit (1), moșmonit (1), pregetat (1), moșincit, moșogăit, moșoit, moșorogit, mușinat, zăbovitor (2). 2 ( oameni) Care trece la efectuarea unui lucru, la săvârșirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial zăbovitor (4). 3 ~ la limbă Bâlbâit2 (2). 4 Greoi (1).
• ZĂBÁVNIC, -Ă, zăbavnici, -ce, Care zăbovește, care întârzie; zăbovitor. ♦ Încet, greoi. – Din zabavĭnŭ.
• ZĂBÁVNIC, -Ă, zăbavnici, -ce, Care zăbovește, care întârzie; zăbovitor. ♦ Încet, greoi. – Din zabavĩnŭ.
• ZĂBÁVNIC, -Ă, zăbavnici, -e, (Învechit) Care zăbovește, care întîrzie, zăbovitor. Omul de-o lună lipsind de-acasă, de lîngă femeie, Sufere-n vasul cel bine vîslit. Darmite noi ce pe-aici zăbavnici stăm vreme de nouă Ani rotitori? MURNU, I. 33. Facle trosni-vor pe mal și va geme de flăcări pămîntul. Dacă zăbavnic pe tine găsi-te-vor zorile-n prunduri. COȘBUC, AE. 82. ♦ Încet, greoi. Alții iar, mai zăbavnici poate în agerimea duhului, sînt de tineri cuprinși d-o tainică melancolie. ODOBESCU, S. I 118.
• ZĂBÁVNIC, -Ă, zăbavnici, -ce, Care zăbovește, care întârzie; zăbovitor. ♦ Încet, greoi. – Slav ( zabavĩnŭ).
• ZĂBÁVNIC ~că (~ci, ~ce) înv. Care manifestă zăbavă; care zăbovește; zăbovitor; tărăgănător. /<sl. zabavinu
• zăbavnic a. care lucrează încet, greoiu: alții mai zăbavnici în agerimea duhului OD. .
• zăbávnic, -ă adj. (vsl. *zabavĭnikŭ, d. zabaviti, a zăbovi). Zăbovitor, greoĭ: om zăbavnic.

Sinonimul cuvântului zăbavnic

Testează-te!