Dicționar de sinonime

Sinonime împrieteni

Cuvântul „împrieteni” are următoarele sinonime:

împrieteni ( verb )
  • a se lega
  • a se simpatiza
  • a se iubi
  • a se atașa
Alte sinonime:
  • a se prieteni
  • a se ortăci


Sinonime Apropiate

  • iubi - a îndrăgi, a fi atașat, a simpatiza, a-i plăcea
  • dragoste - iubire, afecțiune, atașament, simpatie, pasiune
  • înnădi - a lega, a atașa, a împleti
  • înnoda - a înnădi, a împreuna, a lega, a uni, a atașa
  • afecțiune - iubire, simpatie, atașament, dragoste, boală, suferință, maladie
  • anexa - a alătura, a atașa, a lega
  • atașament - alăturare, legătură, simpatie, afecțiune
  • crampona - a se lega, a se agăța, a se atașa
  • cupla - a lega, a uni, a atașa
  • branșa - a conecta, a lega, a atașa
  • iubire - dragoste, amor, pasiune, afecțiune, atașament
  • încopcia - a încheia, a atașa, a lega
  • prohibit - oprit, interzis, ilegal, ilicit
  • reglementa - a legaliza, a legifera, a norma, a orândui, a regla, a aranja
  • reglementar - legal, statutar, oficial

Dex împrieteni

  • împrieteni 1 A face pe cineva prieten cu altcineva a împrietenoși (1), a împrietnici (1). 2 A deveni prieten cu cineva a se împrietenoși (2), a se împrietnici (2).
  • ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, IV. și A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten cu altcineva. – În + prieten.
  • ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, IV. și A deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten. – În + prieten.
  • ÎMPRIETENÍ, împrietenesc, IV. reciproc. (Mai ales construit cu «cu») A intra în legături de prietenie, a deveni prieten (cu cineva). Zile lungi mi le-am pierdut Să mă-mprietenesc cu tine. COȘBUC, P. I 51. ◊ În prima zi m-am împrietenit cu copacii și cu cîinii. VLAHUȚĂ, O. A. 145. Se împrieteniră și se duseră la palaturile împărătești. ISPIRESCU, L. 371. – Variantă: împrietini (SADOVEANU, E. 7) IV.
  • A SE ÎMPRIETENÍ mă ~ésc intranz. A stabili relații de prietenie; a deveni prieten cu cineva. ~ cu o fată. /în + prieten
  • A ÎMPRIETENÍ ~ésc tranz. A face să se împrietenească. /în + prieten
  • împrietenì v. a (se) face prieten.
  • ÎMPRIETINÍ IV împrieteni.
  • împrietenésc (vest) și -inésc (est) v. tr. Fac prieten: nevoĭa îĭ împrietenise. V. refl. Mă fac prieten: cînele une-orĭ se împrietenește cu pisica. – În Trans. împret-. Vechĭ și -tnicesc.
  • împrieteni


Antonime împrieteni

  • A se împrieteni ≠ a se îndușmăni, a se învrăjbi


Sinonimul cuvântului împrieteni

Sinonimul cuvântului împrieteni


Testează-te!