Dicționar de sinonime
Sinonime înadins
Cuvântul „înadins” are următoarele sinonime:
înadins ( adverb )
- intenționat
- anume
- expres
- dinadins
- special
Sinonime Apropiate
- anume - înadins, expres, intenționat, chiar așa, adică
- dinadins - anume, intenționat, înadins, voluntar
- expres - explicit, limpede, clar, răspicat, categoric, special, anume, înadins, într-adins
- intenționat - voit, deliberat, anume
- fățiș - deschis, franc, pe față, direct, netăinuit, sincer, loial, ostentativ, dinadins
- perifrază - circumlocuție, expresie, secvență, locuțiune
- searbăd - fad, insipid, monoton, plictisitor, inexpresiv
- spălăcit - decolorat, șters, inexpresiv, palid, searbăd, fad
- sugestiv - provocator, simpatic, expresiv, dinamic, pitoresc
- șters - spălăcit, decolorat, inexpresiv, stins, discret, mediocru, fără strălucire
- fad - nesărat, fără gust, searbăd, insipid, anost, banal, inexpresiv, plicticos
- fizic - corporal, trupesc, senzual, erotic, fiziologic, material, concret, expresie, palpabil
- îndeosebi - mai ales, în special, mai cu seamă, tocmai, osebit
- meșteșugar - meseriaș, specialist
- nume - numire, denumire, apelativ, titlu, denominație, titulatură, poreclă, supranume, reputație
Dex înadins
- înadins Intenționat.
- ÎNADÍNS Cu un anumit scop, anume, intenționat. – În + adins.
- ÎNADÍNS Cu un anumit scop, anume, intenționat; dinadins. I se părea că învățătorul exagerează înadins ca să-i arate lui cît se interesează de soarta tuturor. REBREANU, R. I 102. Se oprește îndată, de teamă să nu-și aprindă paie în cap din partea bătrînului, și schimbă vorba înadins. SP. POPESCU, M. G. 25. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrînge. ODOBESCU, S. I 250. – Formă gramaticală: (adjectival, ) înadinsă. - Variantă: într-adíns (SBIERA, P. 212)
- ÎNADÍNS Cu un anumit scop, anume, intenționat. ◊ (Adjectival, neobișnuit) A fost din parte-i și o înadinsă cercare de a constrânge (ODOBESCU). – Din în + adins.
- ÎNADÍNS adv. În mod intenționat; special; dinadins. A exagera ~. /<lat. în + adins
- înadins adv. 1. cu intențiune sau precugetare; 2. cu un scop anume. .
- înadíns, V. adins.
- ÎNTR-ADÍNS înadins.
- într’adins, V. adins.
- înadins