Dicționar de sinonime
Sinonime înlocuitor
Cuvântul „înlocuitor” are următoarele sinonime:
înlocuitor ( adjectiv )
- substitut
- suplinitor
- supleant
- locțiitor
Alte sinonime:
- substituent
- succedaneu
înlocuitor ( substantiv )
- substituent
- substitut
- suplinitor
- supleant
Sinonime Apropiate
- interimar - provizoriu, locțiitor, temporar
Dex înlocuitor
- înlocuitor, ~oare 1-2 , a 1-2 (Persoană) care înlocuiește pe cineva. 3-4 , a (Produs, material) mai ieftin, cu care poate fi înlocuit alt produs, material.
- ÎNLOCUITÓR, -OÁRE, înlocuitori, -oare, , și , (Persoană sau produs, material etc.) care înlocuiește sau cu care poate fi înlocuit cineva sau ceva. – Înlocui + -tor.
- ÎNLOCUITÓR, -OÁRE, înlocuitori, -oare, Care înlocuiește, care ține locul, care se substituie. – Pronunțat: -cu-i-.
- ÎNLOCUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care înlocuiește (ceva sau pe cineva); cu proprietatea de a înlocui (ceva). Material ~. ~ al cafelei. /a înlocui + suf. ~tor
- înlocuitor m. cel ce înlocuiește pe cineva.
- înlocuitór, -oáre adj. și s. Care suplinește, substitue, ține saŭ ocupă locu altuĭa.
- ÎNLOCUITÓR s., adj. 1. s. substituent, substitut, succedaneu. (Un bun ~ al bumbacului.) 2. s., adj. v. suplinitor.
- ÎNLOCUITOR , 1. substituent, substitut. (Un bun ~ al bumbacului.) 2. , suplinitor, supleant. (Și-a găsit un ~ la catedră.)
- înlocuitor, înlocuitori amant, iubit (în afara căsniciei).