Dicționar de sinonime
Sinonime întretăiere
Cuvântul „întretăiere” are următoarele sinonime:
întretăiere ( substantiv )
- interferență
- intersecție
- încrucișare
- răscruce
- răspântie
Alte sinonime:
- intersectare
- cruce
- furca-drumului
Sinonime Apropiate
- răspântie - răscruce, întretăiere, încrucișare, intersecție, nod
- răscruce - răspântie, încrucișare, nod, întretăiere
- intersecție - răscruce, răspântie, întretăiere
- cruce - troiță, răscruce, răspântie, intersecție, suferință, chin
- interferență - întretăiere, suprapunere, întrepătrundere, amestec
- confluență - reunire, întâlnire, răscruce
Dex întretăiere
- întretăiere 1-2 Tăiere de-a curmezișul (la mijloc sau) în mai multe locuri. 3 Întrerupere a ceva prin tăiere. 4 Intersecție.
- ÎNTRETĂIÉRE, întretăieri, Acțiunea de a se întretăia și rezultatul ei. ♦ Loc unde se întretaie două elemente; intersecție. – întretăia.
- ÎNTRETĂIÉRE, întretăieri, Acțiunea de a se întretăia și rezultatul ei; încrucișare, intersecție. La întretăierea drumurilor.
- ÎNTRETĂIÉRE Acțiunea de a (se) întretăia și rezultatul ei; încrucișare, intersecție. .
- întretăia 1-2 A tăia ceva de-a curmezișul (la mijloc sau) în mai multe locuri. 3 A întrerupe ceva prin tăiere. 4 A se tăia unul pe altul. 5 ( linii, drumuri ) A se intersecta.
- întretăiare întretăiere
- ÎNTRETĂIÁ, întretái, I. (Despre linii, drumuri etc.) A se intersecta, a se încrucișa. – Între1- + tăia (după entrecouper).
- ÎNTRETĂIÁ, întretái, I. 1. reciproc. A se încrucișa, a se intersecta. O, fără să presimți ce drumuri se-ntretaie, Un zîmbet vag ai ridicat spre astru. CAMIL PETRESCU, V. 26. ◊ Nechezuri sfîșietoare se-ntretăiau. CAMILAR, N. II 458. Îngîndurat, lăsă cugetul să prefire judecăți încă nelimpezite, fugind, întretăindu-se, amestecîndu-se, revenind, ca rotirea vertiginoasă a priveliștilor. C. PETRESCU, A. 395. Zboară vești contradictorii, Se-ntretaie știrile. TOPÎRCEANU, B. 51. 2. A întrerupe. Glas întretăiat de niște grozave suspine. CAMILAR, N. I 185.
- ÎNTRETĂIÁ I. , (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a (se) încrucișa, a (se) intersecta. .