Sinonime știmă

Cuvântul „știmă” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• aprecia - a evalua, a aprecia, a estima, a cântări, a prețui, a cinsti, a stima, a onora, a respecta
• prețui - a valora, a avea preț (bun), a cântări (mult), a aprecia, a evalua, a estima, a stima, a cinsti, a onora
• apreciat - stimat, respectat, prețuit, onorat
• cinsti - a prețui, a onora, a stima, a respecta, a elogia, a lăuda, a omagia, a slăvi, a preacinsti
• prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
• considerație - stimă, respect, prețuire, cinstire, apreciere, prestigiu, reputație, părere, opinie
• disgrațiat - desconsiderat, disprețuit, subestimat, subapreciat
• nesocotit - nechibzuit, necugetat, imprudent, nesăbuit, irațional, neprevăzător, disprețuit, desconsiderat, nerespectat
• calcula - a socoti, a număra, a măsura, a combina, a aranja, a plănui, a aprecia, a evalua, a estima
• subaprecia - a subestima, a subevalua, a minimaliza
• subestima - a subaprecia, a minimaliza, a subevalua, a subaprecia
• inestimabil - neprețuit, extrem de scump, colosal, fără preț
• judeca - a cugeta, a chibzui, a gândi, a socoti, a aprecia, a reflecta, a cântări, a considera, a crede
• minimaliza - a bagateliza, a subaprecia, a subestima, a subevalua
• considera - a aprecia, a socoti, a chibzui, a judeca, a crede

Dex știmă

• știmă2 1 Personaj din mitologia populară, imaginat de obicei ca o femeie frumoasă (și bună), care protejează apele, pădurile, comorile zână. 2 (; în superstiții; animale; ) A avea ~ A fi stăpânit de un duh necurat. 3 (; ; animale; ) A fi năzdrăvan. 4 ~ma-vitelor Boală a vitelor, nedefinită mai îndeaproape. 5-6 Ființă (sau plantă) căreia i se atribuie însușiri supranaturale, care este considerată ca purtătoare de noroc. 7 Om slab și urât. 8 Copil neastâmpărat. 9 Noroc. 10 (; ștemă) Belșug de lapte la vite (pop) frupt (1), mană. 11 Presimțire. 12 (; ștemă) Secret. 13 Fluierătură cu care ciobanii se cheamă unul pe altul.
• știmă3 știm
• ȘTÍMĂ2, știme, Partea dintr-o partitură care privește fiecare instrument sau voce. – Din Stimme.
• ȘTÍMĂ1, știme, Personaj din mitologia populară, imaginat ca o femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. – Din shíma.
• ȘTÍMĂ2, știme, Partea care revine fiecăruia dintre interpreții unei bucăți muzicale și care se extrage, separat, din partitura generală. – Din Stimme.
• ȘTÍMĂ1, știme, (În credințele populare) Ființă imaginară închipuită ca o femeie, care ar avea rolul să păzească apele, pădurile, casa, comorile etc. Se întîmplă cîteodată, în crucile nopții, de curg neguri pe Prut, și din acele neguri se arată știma. SADOVEANU, F. J. 429. Trei limbi de foc se zice că se ivesc din pămînt îndată ce începi a săpa, ș-apoi s-arată știma comorii. GANE, N. I 98.

Sinonimul cuvântului știmă

Testează-te!