Dicționar de sinonime

Sinonime înșirui

Cuvântul „înșirui” are următoarele sinonime:

înșirui ( verb )
  • alinia
  • înșira
  • succeda
  • enumera
  • a [se] alinia
  • a [se] înșira
  • a [se] ordona
  • a [se] rândui
  • a [se] șirui
  • a [se] înfira
  • a se înșira
  • a se perinda
  • a se rândui
  • a se succeda
  • a urma
  • a enumera
  • a înșirui
  • a număra


Sinonime Apropiate

  • alinia - a înșirui, a înșira, a ordona, a rândui, a aranja
  • enumerație - enumerare, numărare, înșiruire, înșirare, trecere în revistă
  • enumera - a număra, a socoti, a înșira
  • șir - rând, șirag, coloană, înșiruire, aliniere, fir, lanț, succesiune
  • ierarhiza - a ordona, a clasifica, a rândui, a valoriza
  • număra - a socoti, a calcula, a înșira, a cuprinde, a conține, a include, a îngloba, a fi, a se afla
  • aranja - a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a așeza, a sistematiza, a grupa, a ordona
  • clasa - a aranja, a ordona, a așeza, a clasifica, a dispune, a rândui, a sistematiza, a plasa, a situa
  • clasifica - a clasa, a grupa, a ordona, a rândui, a plasa, a ierarhiza, a discerne
  • comanda - a ordona, a porunci, a dispune, a rândui, a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
  • desfășura - a întinde, a derula, a așterne, a desface, a se petrece, a se perinda, a succeda, a se înlănțui, a evolua
  • așezare - aranjament, rânduială, alcătuire, dispunere, plasare, stabilire, ordonare, localitate, sat
  • progenitură - descendent, urmaș, vlăstar, odraslă, copil
  • râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
  • râma - a scurma, a râcâi, a scormoni

Dex înșirui

  • înșirui 1-4 A (se) înșira (1-3, 5). 5 A se succeda. 6 A enumera.
  • ÎNȘIRUÍ, înșírui, IV. 1. A înșira mărgele. ♦ A așeza în șir, la rând. 2. A expune pe rând, a enumera. – În + șir + -ui.
  • ÎNȘIRUÍ, înșírui, IV. 1. (Cu privire la mărgele) A înșira. Boabele între ele înseși fiind neatîrnate, sînt numai petrecute și înșiruite pe același fir. CARAGIALE, O. III 220. ♦ (Cu privire la alte lucruri) A așeza în șir. Frusinica înșirui semănătorile, trase de cîte patru cai, pe drumul din capătul ogoarelor. MIHALE, O. 442. ◊ Broboane de sudoare rece i se înșiruiau pe frunte. DUMITRIU, B. F. 159. Erau mulți și n-ar fi încăput în odăile care se înșiruiau, dînd din una în alta. PAS, Z. I 175. ♦ (Cu privire la unități militare) A așeza în ordine de marș sau de bătaie. Pornirăm amîndoi pe jos spre casa clucerului, la care, în urma noastră, ceaușul de slujitori înșiruia oameni de jur împrejur. GHICA, S. A. 51. Acela voinic, Noi că l-am văzut În gura rîului Oști înșiruind, Cai buni împărțind. PĂSCULESCU, L. P. 62. ◊ Oștirea că mi-i gonea, După ei se-nșiruia Și de loc mi-i ajungea. ȘEZ. VIII 166. 2. A expune pe rînd, a enumera. Nu ne face cinste să înșiruim pricinile pentru care... GOLESCU, Î. 87. 3. (Învechit) A înconjura, a îngrădi. Toată fața zidului despre curte înșiruită cu un lanț de fier. GOLESCU, Î. 47.
  • înșiruì v. a pune în șir: umblă înșiruiți ISP.


Sinonimul cuvântului înșirui

Sinonimul cuvântului înșirui


Testează-te!