Dicționar de sinonime
Sinonime râcâi
Cuvântul „râcâi” are următoarele sinonime:
râcâi ( verb )
- a scurma
- a scormoni
- a zgâria
- a râma
- a zgândări
- a irita
- a indispune
Alte sinonime:
- scurma
- a zgrepțăna
- zgândări
- a răzui
- a scobi
- a scotoci
- a scociorî
- a scodoli
- a scorbeli
- a răcăli
- a rășchia
- a scodormoli
- a râcălui
- a scorni
- a [se] zgândări
- a [se] scociorî
- a [se] zădărî
- a [se] zgâncili
- a [se] zgâmăi
- a răscoli
- a ațâța
- a călca pe nervi
Sinonime Apropiate
- râma - a scurma, a râcâi, a scormoni
- scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
- zgândări - a râcâi, a scociorî, a răscoli, a scormoni, a incita, a întărâta, a ațâța
- scociorî - a scormoni, a râcâi, a scurma, a scobi
- zgâria - a zdreli, a scrijeli, a râcâi
- indispune - a supăra, a mâhni, a enerva, a irita, a plictisi, a înfuria
- irita - a indispune, a enerva, a înfuria, a supăra, a inflama
- enerva - a indispune, a agasa, a irita, a înfuria, a supăra, a ațâța, a întărâta, a tracasa, a călca pe nervi
- prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
- priveliște - panoramă, peisaj, tablou, cadru, perspectivă, vedere, decor
- răvăși - a răscoli, a scotoci, a scormoni
- relicvă - rămășiță, vestigiu, urmă, moaște
- scotoci - a căuta, a cerceta, a scormoni, a cotrobăi
- scrib - grămătic, diac, conțopist
- scriitor - autor, poet, prozator, publicist, dramaturg, diac, logofăt
Dex râcâi
- râcâi4 râgăi1
- râcâi3 hârcâi
- râcâi1 1 ( păsări sau animale) A scurma pământul cu ghearele sau cu labele. 2 ( oameni) A zgâria cu unghiile (sau cu ajutorul unui instrument) a râcălui (4). 3 (; stări sufletești, gânduri ) A frământa (10). 4 A-i ~ (cuiva) inima A chinui pe cineva un gând, un sentiment 5 A(-l) ~ (pe cineva) la inimă A neliniști. 6 A răscoli focul, jăraticul pentru a-l înviora a zgândări. 7 A scărpina. 8 A îndepărta prin radere un înveliș, un strat a răzui.
- râcâi2 cârâi
- RÂCÂÍ, rấcâi, IV. (Despre păsări sau animale) A scormoni, a scurma (pământul) cu ghearele sau cu labele; (despre oameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. ◊ A(-l) râcâi (pe cineva) la inimă = a-l chinui pe cineva gândul că trebuie să facă un lucru și nu l-a făcut sau că știe un lucru care interesează pe altul și nu-l spune. ♦ A îndepărta prin zgâriere un înveliș, un strat. – Formație onomatopeică.
- RÂCÂÍ, rấcâi, IV. (Despre păsări sau animale) A scormoni, a scurma cu ghearele sau cu labele; (despre oameni) a zgâria ceva cu unghiile sau cu ajutorul unui instrument. ◊ A(-l) râcâi (pe cineva) la inimă = a-l chinui pe cineva gândul că trebuie să facă un lucru și nu l-a făcut sau că știe un lucru care interesează pe altul și nu-l spune. ♦ A îndepărta prin zgâriere un înveliș, un strat. – Formație onomatopeică.