Dicționar de sinonime
Sinonime încăpățina
Cuvântul „încăpățina” are următoarele sinonime:
încăpățina ( verb )
- a încăpățâna
Sinonime Apropiate
- îndărătnic - încăpățânat, obstinat, inflexibil, refractar, tenace, stăruitor, îndârjit, perseverent, ambițios
- îndărătnicie - încăpățânare, obstinație, îndârjire
- îndârji - a se înverșuna, a se încăpățâna, a rezista, a se opune, a fi dârz, a înfrunta
- catâr - măgar, asin, mul, om încăpățânat, inflexibil, îndărătnic
- ambițios - orgolios, veleitar, pretențios, stăruitor, încăpățânat, insistent
- ambiționa - a se încăpățâna, a insista, a stârni
- capsoman - stupid, tâmpit, încăpățânat
- căpos - încăpățânat
- cerbicie - încăpățânare, împotrivire, tenacitate, dârzenie
- dârz - curajos, hotărât, cutezător, aprig, înverșunat, brav, inimos, neclintit, neînduplecat
Dex încăpățina
- încăpățâna 1 A persista cu îndârjire într-o comportare voluntară, neținând seama (de piedici sau) de opiniile celorlalți (pop) a se îndărătnici (1-2). 2-3 A se ambiționa (într-o activitate pentru atingerea unui scop sau) pentru o idee.
- ÎNCĂPĂȚÂNÁ, încăpățânez, I. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. – În + căpățână.
- A SE ÎNCĂPĂȚÂNÁ mă ~éz intranz. A stărui cu îndărătnicie într-o acțiune sau într-o atitudine (mai ales nesănătoasă); a se arăta îndărătnic; a se îndărătnici; a se ambiționa. Se ~ează fără motiv. /în + căpățână
- încăpățânà v. a vrea cu încăpățânare.
- încăpățina încăpățâna
- ÎNCĂPĂȚINÁ I încăpățâna.
- ÎNCĂPĂȚINÁ I încăpățîna.
- ÎNCĂPĂȚÎNÁ, încăpățînez, I. A ține morțiș, a insista cu îndîrjire să facă ceva, a persista, a stărui (îndărătnic) într-o atitudine sau într-o idee; a se îndărătnici. Se încăpățînează bătrîna și-or să ne omoare cu ea cu tot. DUMITRIU, N. 42. Să nu uiți că decît a te încăpățîna într-o greșeală, mai bine-i s-o dai pe față și să lupți a o îndrepta. DEMETRIUS, V. 140. – Variantă: încăpățina (SLAVICI, O. I 162) I.
- încăpățînéz v. tr. (d. căpățînă). Fac încăpățînat. V. refl. Mă fac încăpățînat, nu cedez ideilor saŭ voințeĭ altuĭa.
- încăpățîna