Dicționar de sinonime
Sinonime îndărătnic
Cuvântul „îndărătnic” are următoarele sinonime:
îndărătnic ( adjectiv )
- încăpățânat, obstinat, inflexibil, refractar
- tenace, stăruitor, îndârjit, perseverent, ambițios
Alte sinonime:
- restanțier
- recalcitrant
- sanchiu
- inacciu
- înțestat
- dugos
- capeș
- renitent
- capsoman
- căpățânos
- căpos
- neînduplecat
Sinonime Apropiate
- încăpățânat - îndărătnic, obstinat, îndârjit, refractar, ambițios
- stăruitor - insistent, perseverent, tenace
- tenace - stăruitor, dârz, perseverent, consecvent, persistent
- catâr - măgar, asin, mul, om încăpățânat, inflexibil, îndărătnic
- ambițios - orgolios, veleitar, pretențios, stăruitor, încăpățânat, insistent
- pacient - răbdător, tenace, perseverent
- recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
- îndărătnicie - încăpățânare, obstinație, îndârjire
- neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
- asiduu - stăruitor, perseverent
- stăruință - insistență, perseverență, persistență, tenacitate, neclintire, fermitate, statornicie, străduință, silință
- străbătător - penetrant, stăruitor, răzbătător, subtil, perspicace
- vanitos - orgolios, arogant, îngâmfat, încrezut, ambițios, plin de sine, trufaș, măreț
- veleitar - ambițios, pretențios, dornic de, aspirant
- fermitate - tărie, constanță, statornicie, hotărâre, neclintire, intransigență, perseverență
Dex îndărătnic
- îndărătnic, ~ă (Pop) 1 a Încăpățânat. 2 a Recalcitrant 3 a Nesupus. 4 a Stârnitor. 5 a (Rar) Rămas în urmă restanțier. 6 (Bot) Clocoței (Clematis integrifolia).
- ÎNDĂRẮTNIC, -Ă, îndărătnici, -ce, (Adesea substantivat) Încăpățânat, recalcitrant, nesupus; stăruitor, perseverent. ♦ (Rar) Rămas în urmă; restanțier. – Îndărăt + -nic.
- ÎNDĂRẮTNIC, -Ă, îndărătnici, -e, Care se încăpățînează, nu cedează (ușor), nu renunță, nu se lasă convins, încăpățînat, recalcitrant; care duce un lucru pînă la capăt, nu se descurajează, stăruitor, perseverent. La două-trei mese mai stăruiau gustători îndărătnici de vin. VORNIC, P. 153. Pătimaș și îndărătnic, s-o iubești ca un copil. EMINESCU, O. I 157. Bate la ușă stăruind... ca un creditor îndărătnic. RUSSO, O. 49. ◊ (Adverbial) Soneria telefonului chema îndărătnic și neîntrerupt. C. PETRESCU, C. V. 293. () Treceai prin văile afunde, Încovoindu-ți îndărătnic Mărețul tău grumaz de unde. GOGA, P. 18. ♦ (Rar, arhaizant) Rămas în urmă; dator. Datoria lor către visterie au plătit-o? – O plătesc, măria-ta... Cel ce are dă și pentru cel ce n-are. Averea satului răspunde pentru toți. Fiind îndărătnici de multă vreme, acuma li s-a împlinit tot, pînă la un capăt de ață. SADOVEANU, Z. C. 232. – Variantă: (regional) îndărắpnic, -ă (NEGRUZZI, S. I 84)
- ÎNDĂRẮTNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival 1) Care manifestă lipsă de supunere; încăpățânat; recalcitrant; nătâng. 2) Care vădește stăruință în acțiuni; perseverent; tenace. /îndărăt + suf. ~nic