Dicționar de sinonime
Sinonime înviorare
Cuvântul „înviorare” are următoarele sinonime:
înviorare ( substantiv )
- redresare
- refacere
- restabilire
- revigorare
- redresament
- remontare
- reviriment
- însuflețire
- împrospătare
- ațâțare
- activare
- învioșare
- întețire
- dinamizare
- intensificare
- stimulare
- îmbărbătare
- întremare
- înveselire
- înviorat
- putere
- trezire la viață
- învioșat
Sinonime Apropiate
- convalescență - refacere, întremare, însănătoșire
- sceptru - domnie, putere, monarhie
- vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
- vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
- virilitate - bărbăție, forță, tărie, vigoare, putere, energie
- vitalitate - forță, vigoare, energie, putere, trăinicie
- vivacitate - vioiciune, dinamism, energie, putere
- vlagă - putere, tărie, forță, vigoare
- inovație - invenție, înnoire, prefacere, modernizare, noutate
- intensitate - putere, forță, tărie, dinamism
- entuziasm - avânt, ardoare, înflăcărare, elan, însuflețire, aprindere, înfocare, exaltare, animație
- mângâiere - dezmierdare, alintare, îmbărbătare, desfătare, bucurie, satisfacție, mulțumire
- animație - însuflețire, antren, vioiciune, agitație, forfotă, vânzoleală
- ardoare - înflăcărare, entuziasm, avânt, însuflețire
- bărbăție - virilitate, tărie, energie, putere, vigoare, curaj, vitejie
Dex înviorare
- înviorare 1 Trezire la viață înviorat1 (1), învioșare (1), învioșat1 (1). 2 Scuturare a cuiva din amorțeală înviorat1 (2), învioșare (2), învioșat1 (2). 3-4 Căpătare a unei vioiciuni (mai mari) înviorat1 (3-4), învioșare (3-4), învioșat1 (3-4). 5 Întremare după o boală înviorat1 (5). 6-7 (Revenire sau) determinare a cuiva să revină în simțiri înviorat1 (6-7). 8 Complex de exerciții ușoare executate de obicei dimineața la trezire pentru recăpătarea tonusului. 9 Înveselire. 10 Îmbărbătare. 11 Împrospătare. 12 Putere.
- ÎNVIORÁRE, înviorări, Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. – înviora.
- ÎNVIORÁRE, înviorări, Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. Exerciții de înviorare. ▭ Pe fața femeii trecu o undă de înviorare, ca și cînd glasul lui i-ar fi alinat suferința. REBREANU, R. II 65. – Pronunțat: -vi-o-.
- înviora 1-2 (A da sau) a prinde viață a (se) învioșa (1-2). 3-6 A (se) face (mai) vioi. 7-8 A (se) trezi din amorțeală a (se) dezmorți. 9-10 (A face pe cineva să-și revină sau) a-și reveni în simțiri. 11-12 A (se) însufleți. 13-14 A (se) înveseli. 15-16 A (se) îmbărbăta. 17 A se întrema după o boală.
- ÎNVIORÁ, înviorez, I. și A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amorțeală; a (se) dezmorți, a reveni sau a face să-și revină în simțiri; a (se) însufleți, a (se) înveseli; a (se) îmbărbăta. –
Antonime înviorare
- A se înviora ≠ a se veștezi