Dicționar de sinonime
Sinonime șovăire
Cuvântul „șovăire” are următoarele sinonime:
șovăire ( substantiv )
- nesiguranță
- ezitare
- dubiu
- îndoială
- nehotărâre
- șovăială
- codeală
- codire
- fluctuație
- pregetare
- indecizie
- preget
- oscilare
- oscilație
- incertitudine
- neîncredere
- rezervă
- scepticism
- necredință
- aporie
- îndoință
Sinonime Apropiate
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
- nesiguranță - șovăială, dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, pericol, primejdie, amenințare
- scepticism - îndoială, ezitare, neîncredere, rezervă
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
- aporie - îndoială, dificultate, incertitudine
- dubiu - îndoială, nesiguranță, echivoc, suspiciune
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- aprehensiune - teamă, ezitare, nesiguranță, reținere
- sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- timid - sfios, sfielnic, rușinos, rezervat
- trădare - infidelitate, necredință, vindere
Dex șovăire
- șovăire 1-2 Șovăială (1, 6). 3 Fluctuație. 4 Fără ~ Cu fermitate (1) dârz, neclintit.
- ȘOVĂÍRE, șovăiri, Faptul de a șovăi. ◊ Fără șovăire = cu fermitate, cu hotărâre; dârz, neclintit. – șovăi.
- ȘOVĂÍRE, șovăiri, Faptul de a șovăi; îndoială, nehotărîre, ezitare. O singură șovăire se pare c-am avut și eu și calul cel roib și soldatul care mîna. SADOVEANU, O. VIII 169. După o lungă șovăire, aprobă atacul gazetei. CAMIL PETRESCU, N. 133. După o scurtă șovăire, învățătorul se crezu dator să încunoștințeze pe oaspele său că domnii... nu vor fi prea încîntați cînd vor afla despre vizita aceasta. REBREANU, R. I 94. ◊ Fără șovăire = fără ezitare; neclintit, hotărît, dîrz. Marinarii trebuie să fie ascultători și să îndeplinească fără șovăire poruncile. CAMIL PETRESCU, T. II 181. Nu uita că eu M-am luptat în lume fără șovăire. MACEDONSKI, O. I 113.
- ȘOVĂÍRE ~i f. v. A ȘOVĂI. ◊ Fără ~ fără ezitare; cu fermitate. /v. a șovai
- șovăire f. nesiguranță, ezitațiune.
- șovăíre f. Acțiunea de a șovăi.