Dicționar de sinonime
Sinonime șovăit
Cuvântul „șovăit” are următoarele sinonime:
șovăit ( adjectiv )
- clătinat
- cotit
- ezitant
- fluctuant
- indecis
- împiedicat
- împleticit
- întortocheat
- nedecis
- nehotărât
- nesigur
- poticnit
- sinuos
- sucit
- șerpuit
- șerpuitor
- șovăielnic
- șovăitor
- neprecis
- plin de ezitări
- șovoit
Sinonime Apropiate
- nehotărât - nesigur, ezitant, indecis, șovăitor, șovăielnic
- nesigur - nehotărât, dezorientat, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, șovăitor, clătinat, riscant
- cotit - sinuos, șerpuitor, sucit, întortocheat
- ezitant - șovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, oscilant, nedecis
- împiedicat - poticnit, împleticit, clătinat, nesigur, greoi, șovăind, ezitând, șovăielnic
- indecis - nehotărât, nesigur, ezitant, șovăielnic
- întortocheat - cotit, sinuos, șerpuit, răsucit, sucit, încurcat, încâlcit, confuz, labirintic
- evaziv - șovăitor, neprecis, vag, ezitant, neclar
- sinuos - șerpuit, cotit, în zig-zag, complicat, încâlcit
- șovăielnic - nesigur, ezitant, pregetător
- turnant - cotit, sucit, răsucit
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
- imprecis - neclar, vag, neprecis, confuz, nelămurit, nesigur, aproximativ
- problematic - nesigur, îndoielnic, incert, ipotetic
Dex șovăit
- șovăit, ~ă 1 (Rar; mers, mișcări, atitudini ) Șovăitor (1). 2 (; ape curgătoare, drumuri ) Care face coturi cotit (6), sinuos. 3 (; ; șuvăit) Care este strâmb încovoiat. 4 (; manifestări, acțiuni ale oamenilor) Perfid. 5 (; manifestări, acțiuni ale oamenilor) Ascuns2 (3). 6 (Rar; oameni) Șovăitor (3). 7 (; oameni) Deșirat2 (7).
- ȘOVĂÍT, -Ă, șovăiți, -te, (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – șovăi.
- ȘOVĂÍT, -Ă, șovăiți, -te, (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărît, nedecis, neprecis. Epoca zisă de bronz... ne prezintă în toate productele ei forme șovăite de o grație originală. ODOBESCU, S. II 256. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. Pe-o potecă șovăită merge mierla. GOROVEI, C. 235. – Variantă: șovoít, -ă (NEGRUZZI, S. I 29)
- șovăit, -ă adj. Cotit, întortocheat: uliță șovăită. – Și șovoit (nord) și șuvăit (vechĭ).
- șovăi2 1 ( vânt) A șuiera (12). 2 ( obiecte aruncate) A șuiera (5). 3 ( ape) A vui.