Dicționar de sinonime
Sinonime ștrengărie
Cuvântul „ștrengărie” are următoarele sinonime:
ștrengărie ( substantiv )
- glumă
- poznă
- năzbâtie
- farsă
- golănie
- haimanalâc
- hoinăreală
- vagabondaj
- vagabondare
- ghidușie
- năzdrăvănie
- nebunie
- poșovaică
- prujă
- prujitură
- șagă
- șalmă
- șoadă
- șoană
- șozenie
- șozie
- tămășag
- zgoandă
- cabazlâc
- pehlivănie
- drăcie
- drăcovenie
- drăcărie
- parascovenie
- bazaconie
- trăsnaie
- trăsneală
- festă
- păcăleală
- păcălitură
- renghi
- șotie
- năsărâmbă
- păcală
- mișculanță
- șăncălănie
- șăncălie
- bosma
- aventură
- escapadă
Sinonime Apropiate
- ghidușie - glumă, năzbâtie, poznă, ștrengărie, farsă, festă, păcăleală, renghi, șotie
- drăcie - minunăție, ciudățenie, bazaconie, drăcărie, ștrengărie, poznă, blestemăție, năzbâtie, drăcovenie
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
- șotie - poznă, glumă, farsă
- trăsnaie - năzbâtie, poznă, șotie, boacănă
- glumă - spirit, calambur, bășcălie, umor, ironie, haz, ghidușie, farsă, poznă
- mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
- minunăție - ciudățenie, bazaconie, năzdrăvănie, poznă, comedie, drăcie
- comedie - piesă, teatru (vesel), pățanie, bazaconie, năzdrăvănie, poznă, drăcie, comicărie, ciudățenie
- șagă - glumă, vorbe de spirit, poznă
- festă - farsă, păcăleală
- nerozie - prostie, neghiobie, inepție, nătângie, imbecilitate, boroboață, poznă, năzbâtie, nebunie
- curiozitate - interes, dorință, indiscreție, insinuare, ciudățenie, năzdrăvănie, bizarerie, bazaconie, drăcie
- drăcovenie - drăcie, poznă
Dex ștrengărie
- ștrengărie2 Atelier unde se făceau ștreanguri (1).
- ștrengărie1 1 Hoinăreală. 2 Golănie (1). 3 (De obicei cu o nuanță de simpatie) Faptă de ștrengar (5) ghidușie, năzbâtie, poznă, zburdălnicie, ștrengărire, (rar) ștrengărit. 4 Comportare care denotă neastâmpăr, vioiciune, umor. 5 Aventură de dragoste.
- ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, Faptă de ștrengar; poznă, șotie, năzbâtie. – Ștrengar + -ie.
- ȘTRENGĂRÍE, ștrengării, (De obicei cu o nuanță de simpatie) Faptul de a ștrengări, faptă de ștrengar ( poznă, șotie); hoinăreală. E timpul numai bun de joc Și bun de ștrengărie. IOSIF, PATR. 15. Era un neastîmpăr ș-o bucurie de copii, care pregătesc o mare ștrengărie. VLAHUȚĂ, O. A. 158. ♦ (Mai ales la ) Aventură de dragoste. crailîc. El... după ce ș-a petrecut tinerețea-n chefuri și ștrengării, îmi pretinde mie seriozitate și credință! La TDRG. Viața de cafenea, ștrengăriile cu prietenii începură a-l atrage. VLAHUȚĂ, O. A. 257.
- ȘTRENGĂRÍE ștrengării f. Faptă de ștrengar. A se ține de ~i. /ștrengar + suf. ~ie
- ștrengărie f. faptă de ștrengar.
- ștrengăríe f. (d. ștrengar). Poznă (petrecere, glumă) copilărească. Eŭf. Escapadă: a face ștrengăriĭ.
- ȘTRENGĂRÍE s. v. golănie, haimanalâc, hoinăreală, vagabondaj, vagabondare.
- ȘTRENGĂRÍE s. 1. v. glumă. 2. v. poznă. 3. v. năzbâtie. 4. v. farsă.
- ștrengărie GOLĂNIE. HAIMANALÎC. HOINĂREALĂ. VAGABONDAJ. VAGABONDARE.