Dicționar de sinonime
Sinonime șotie
Cuvântul „șotie” are următoarele sinonime:
soție ( substantiv )
- poznă
- glumă
- farsă
Alte sinonime:
- aliat
- amic
- asociație
- asociere
- bărbat
- însoțitor
- întovărășire
- părtaș
- pereche
- prieten
- soț
- tovarăș
- tovărășie
- nevastă
- doamnă
- soață
- muiere
- boreasă
- femeie
- damă
- madamă
- babă
- consoartă
- jumătate
- dânsa
- parteneră de viață
- șotie
șotie ( substantiv )
- poznă
- glumă
- farsă
Alte sinonime:
- festă
- ghidușie
- păcăleală
- păcălitură
- ștrengărie
- boroboață
- ispravă
- năzbâtie
- năzdrăvănie
- pocinog
- trăsnaie
- boață
- dandana
- dănănaie
- dăndănaie
- năsărâmbă palotie
- snoabă
- tonoasă
- bosma
Sinonime Apropiate
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- ghidușie - glumă, năzbâtie, poznă, ștrengărie, farsă, festă, păcăleală, renghi, șotie
- glumă - spirit, calambur, bășcălie, umor, ironie, haz, ghidușie, farsă, poznă
- șagă - glumă, vorbe de spirit, poznă
- trăsnaie - năzbâtie, poznă, șotie, boacănă
- farsă - piesă (veselă), comedie, glumă, păcăleală, festă, ghidușie
- mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
- snoavă - glumă, anecdotă, istorie
- șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
- festă - farsă, păcăleală
- ghiduș - mucalit, poznaș, glumeț
- glumeț - hazliu, poznaș, spiritual, comic, hâtru, mucalit, șugubăț, ghiduș, mehenghi
- haz - veselie, glumă, umor, spirit, duh, farmec, grație, atracție
- umor - haz, spirit, glumă, veselie, vervă
- istorie - povestire, narațiune, evocare, pățanie, poznă, încurcătură
Dex șotie
- șotie 1 Poznă. 2 Șiretlic (1).
- ȘÓTIE, șotii, 1. Poznă, năzbâtie, farsă, ghidușie; boroboață, bazaconie. 2. Șiretlic, vicleșug. – šutka.
- ȘÓTIE, șótii, 1. Poznă, năzbâtie, farsă, ghidușie; boroboață, bazaconie. 2. Șiretlic, vicleșug. – šutka.
- ȘÓTIE, șotii, 1. (Adesea înconstrucțiecu verbele «a face», «a juca», «a se ține») Poznă,năzbîtie, farsă, boroboață. Fiindcă nimeni n-are milă ori îngăduință față de omul fricos, îi puneau la cale tot felul de șotii și tot felul de blăstămății, numai ca să-l sperie și să-i facă zile fripte. POPA, V. 8. Nime n-are cap să se odihnească în casă de răul vostru! Cine oare mi-a făcut șotia? CREANGĂ, A. 112. Cartea mea mi-a făcut șotia asta; în urma citirii ei, am visat atîtea lucruri extraordinare. EMINESCU, N. 48. 2. Șiretlic, vicleșug. Vicleșugul, îndrăzneala, istețimea șotia și cu tot neamid lor să fie uneltele tale! ISPIRESCU, L. 369. ♦ A umbla cu șotia = a umbla cu vicleșuguri, a folosi manevre viclene. Văzu el că în luptă dreaptă nu se putea măsura cu Mihai și începu a umbla cu șotia. ISPIRESCU, M. V. 33.
- ȘÓTIE ~i f. 1) Faptă sau vorbă nesocotită cu urmări neplăcute, dar lipsită de gravitate; boroboață; năzbatie; drăcie; poznă; bazaconie. 2) Procedeu șiret; manevră iscusită prin care se maschează realitatea; șiretlic; truc; tertip; stratagemă. /cf. ucr. šutka
- șòtie f. 1. Mold. poznă: cine mi-a făcut șotia? CR.; 2. șiretlic; smeul începuse a umbla cu șotia ISP. .