Sinonime abstrage

Cuvântul „abstrage” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• izolat - separat, detașat, despărțit, răzlețit, retras, singuratic, însingurat, solitar, sihăstrii
• desface - a descompune, a desprinde, a dezmembra, a despărți, a dezbina, a separa, a izola, a detașa, a deschide
• despărți - a separa, a izola, a disocia, a îndepărta, a delimita, a hotărnici, a răzleți, a despica, a detașa
• detașa - a desprinde, a despărți, a izola, a separa, a dezlipi, a muta, a deplasa, a schimba, a se distanța
• izola - a despărți, a separa, a răzleți, a se retrage, a se claustra, a se sihăstri, a se însingura
• izolant - separator, izolator
• desprinde - a desface, a separa, a detașa, a dezlipi, a rupe, a elibera, a scoate, a scăpa, a extrage
• detașabil - volant, mobil, separabil, deplasabil
• periferic - marginal, izolat, secundar
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• răzleți - a împrăștia, a dispersa, a despărți, a separa, a răzni
• scinda - a separa, a despărți, a fracționa, a împărți, a fisiona
• singuratic - retras, solitar, izolat, singur, răzleț, ferit, dosnic, tainic
• singurătate - izolare, solitudine
• tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat

Dex abstrage

• abstrage ( părți, însușiri izolate ) 1 A desprinde de întreg. 2 A judeca izolat.
• ABSTRÁGE, abstrag, III. A desprinde o însușire independent de obiectul sau de obiectele cărora le aparține; a judeca izolat, în afara unui context. – Din abstraire (după trage).
• ABSTRÁGE, abstrág, III. (Rar) A desprinde o însușire independent de obiectul sau de obiectele cărora le aparține; a judeca izolat, în afara unui context. – Din abstraire (după trage).
• ABSTRÁGE, abstrág, III. (Rar) A desprinde dintr-un complex; a lua în considerare în mod izolat, făcînd abstracție de rest. Mai mulți factori fiind legați împreună și influențîndu-se unul de altul, noi, pentru a analiza, abstragem un singur factor, ca să-i arătăm însemnătatea relativă. GHEREA, ST. CR. I 124.
• ABSTRÁGE, abstrág, III. (Rar) A desprinde dintr-un complex; a lua în considerare în mod izolat, făcând abstracție de rest. – abstraire (după trage).
• ABSTRÁGE III A judeca, a considera izolat, a desprinde dintr-un context. .
• abstráge I. tr. a efectua o abstractizare. II. a se izola de realitatea înconjurătoare. (după fr. abstraire, lat. abstrahere)
• A ABSTRÁGE abstrág tranz. A considera izolat; a desprinde dintr-un ansamblu. /<lat. abstrahere
• abstrage v. a considera numai unul din caracterele obiectului în afară de celelalte.
• *abstrág, -trás, a -tráge v. tr. (lat. ábs-traho, -tráhere, după trag). Fac abstracțiune: să abstragem faptu cutare, să abstragem că părțile nu-s egale.

Sinonimul cuvântului abstrage

Testează-te!