Dicționar de sinonime
Sinonime adimeni
Cuvântul „adimeni” are următoarele sinonime:
adimeni ( verb )
- a ademeni
Sinonime Apropiate
- tenta - a ispiti, a ademeni, a atrage, a momi, a seduce, a îmbia
- tentant - ispititor, atrăgător, ademenitor
- tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
- fermeca - a încânta, a captiva, a ademeni, a fascina, a extazia, a cuceri, a vrăji, a descânta, a meni
- fermecător - încântător, fascinant, seducător, cuceritor, ademenitor, captivant, delicios, frumos, charismatic
- încânta - a captiva, a fermeca, a vrăji, a delecta, a fascina, a seduce, a entuziasma, a ademeni, a amăgi
- ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
- ispiti - a tenta, a atrage, a seduce, a ademeni, a momi, a descoase, a cerceta, a întreba
- îmbia - a pofti, a invita, a oferi, a îndemna, a stimula, a ademeni, a amăgi, a ispiti, a momi
- îmbietor - ademenitor, atrăgător, seducător, ispititor, tentant
- capcană - cursă, prinzătoare, laț, ademenitoare, ispită, momeală
- dus - absent, îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, păcălit, ademenit, amăgit, prostit
- cursă - alergare, drum, itinerar, capcană, prinzătoare, laț, atragere, ademenire, ispită
- duce - a purta, a căra, a transporta, a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida, a merge, a se mișca
Dex adimeni
- ademeni 1 ( oameni) A determina, prin vorbe sau gesturi măgulitoare, prin promisiuni mincinoase, să participe la o acțiune a atrage, a ispiti, a tenta. 2 A induce în eroare abuzând de încrederea cuiva a amăgi, a înșela, a momi (1), a prilești (1), a arvoni, a celui, a încelui. 3 (; mai ales despre bărbați; fete sau femei) A seduce (1).
- ADEMENÍ, ademenesc, IV. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înșelătoare; a înșela pe cineva. ♦ (Rar) A seduce o femeie. – adomány.
- ADEMENÍ, ademenesc, IV. 1. A atrage, a ispiti, a momi. Își rup pe degeaba lăutarii bojocii, s-ademenească lumea. Se duc... toți la altă mustărie. PAS, Z. I 172. Căutătura cea blajină a fetei celei mici îl ademenise. ISPIRESCU, L. 234. Te ademenise numai cu vorbe dulci. ALECSANDRI, T. 574. ◊ A seduce. 2. (Rar, atestat în forma regională adimeni) A se liniști pe sine însuși, a se amăgi, a se înșela. Iară împăratul... curmindu-și plînsul... singur în gîndul său se adimeni. DELAVRANCEA, S. 85. 3. (Neobișnuit, atestat în forma adimeni) A se minuna, a se încînta. Oricine-n cale ne-ntilnea... Stătea pe loc, s-adimenea, Cuprins de admirare. ALECSANDRI, P. A. 204. - Variante: (regional) ademiní (SBIERA, P. 246), adimení (ODOBESCU, S. I 80, NEGRUZZI, S. I 19) VI.
- ADEMENÍ, ademenesc, IV. 1. A atrage, a ispiti, a momi. ♦ A seduce. 2. (Rar) A se liniști pe sine însuși; a se amăgi, a se înșela. 3. (Rar) A se încânta, a se minuna. – adomány.
Antonime adimeni
- A ademeni ≠ a dezgusta